09 mai 2020
JURNALUL statului în casă, ziua 47
Foto, arhivă proprie
FLASH-uri 2 Mai, 1975. De dimineață prin sat. De oriunde-ai veni, oriunde te-ai duce Jorj Voicu e la poartă. E plin de știri despre coana Leana. De dat asta, însă, mă invită în curte, unde tocmai îi făcuse o cafea Ninei Cassian ca și el matinală. Ninei nu-i mergea scrisul. În curtea din spate, pe un scăunel. O masă. Aș putea să scriu mai mult, zice, dar nu-mi programez cantitatea. Ce fețe aveți voi doi. Aveți grijă să nu vă pierdeți niciodată copilăria. Era melancolică. A apărut o sticlă de vodcă. Jorj a promis că face o salată de boeuf. Nu? Sarmale? Nina a făcut un semn că adică dă-o-ncolo de mâncare, nu de-asta trăim. Se uită la ceas. Trebuie să apară Vania, iubitul ei doi maist. Zice: mediocritatea sentimentelor mele este cumplită. Din nou cu privirea la noi. Zice: stilul vostru este inconfundabil. Aveți un umor care se completează reciproc. Al lui Denis mai sus, de calitate, al tău, Jorj, mai grosier, mai tăios. Asta înseamnă că vă cunoașteți destul de bine, că de acolo vine stilul: din cunoaștere de sine și nu din cine vrei tu să fii în lume. Să vă urmați vocea, personalitatea, tu, Denis, destinul literar îm orice condiții. Ce facem azi? Că pe Vania îl expediez repede, n-am chef de el. Îi spun că am chemat-o pe Ileana Lucaciu pe la mine prin curte, ca să facem o Gazetă de Perete cu lucrurile bune și rele din sat. Foarte bună idee, vin și eu. Io am invitat toate gagicile, zice Jorj, să facem un pate de ficat. Tot la Denis în curte, la madam Ciucă. Bine. S-a auzit poarta. Uite-l pe Vania. Spuneți-i că dorm.
Ileana a venit pe la patru. Stăm într-un chioșc încăpător. Pe perete am prins cu pioneze o coală uriașă cumpărată special de la Mangalia. Am scris Gazetă de Perete și am împărțit coala în rubrici cu Așa Da, Așa Nu, care urmau să fie scrise de cine vroia din gașcă și nu numai. Urmau să fie pomenite aici bețiile cumplite, invenții despre salvări de la înec, rețete de haleală încropite din te miri ce aveam pe acolo și, cireașa de pe tort, pentru că era în preajma lui 23 august, Ileana a zis să scriem cu toții o poezie patriotică pe care ea s-o publice în revista Săptămâna, unde era redactor. Așa am și făcut. Coli de hârtie, creioane. ‘’Partid cu seceră și ciocan/Pe câmpuri, datorită ție, crește porumbul baban/Apele crește recolta într-o veselie/Partid iubit, frumoasă copilărie/Dragostea față de tine ne dă aripi/Crește basamacul, plantează crini tot anu’/Iubite partid’’. Poezia a fost semnată Anghel Ciucă, după numele nepotului abia născut în curtea gazdei și a apărut poate puțin modificată în Săptămâna acelei veri.
Madam Ciucă, gazda noastră, s-a temut că Gazeta va atrage atenția autorităților: primarul, milițianul, avocatul, a unor turiști mai de soi care veneau la ea în curte cum era perechea dr Jovin. Dar perechea Jovin a participat din plin la această Gazetă, iar miliția și primarul nu ne-au călcat niciodată. Era acolo, în Gazetă, toată viața satului. Cine a venit, unde sunt bairamurile serii, cine ce-a zis, că de ce Lucica Ivanov sau Olga Delia Mateescu, Lia Mărăscu sau Mimi Caragiu, Dana Pacepa sau Dana Dogaru. Era o Gazetă plină de umor și viață. Citită cu atenție de toți invitații noștri. I se dusese vestea în Mangalia. În luna în care a stat pe peretele chioșcului a fost cea mai citită publicație, credem, din România.
În toiul nopții, cu Jorj, am condus-o pe Nina până acasă. În poartă Vania. Zice: Iată-l pe iubitul meu cel prost!
D.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: