Ați întrebat, vă răspundem: Călimara cu cerneală, cartea noastră, poate fi cumpărată de aici.
Spor la cumpărături!
Autorii
31 ianuarie 2018
30 ianuarie 2018
Bazaconii
Cezar este prof de mate în satul Râpaș, Simeria. Merge în fiecare dimineață cu calul circa trei kilometri printr-o pădure de-o frumusețe rară cu viespi, veverițe, baloane colorate, soacre alungate de acasă, zâne și sirene, pentru că drumul asfaltat până la școală este impracticabil. În dimineața asta Cezar este îngândurat. N-are timp de frumusețile naturii. Se gândește că trece vremea și n-a inventat și el o teoremă acolo cum făcuseră Pitagora, Einstein sau Arhimede. Și era grav, pentru că se gândea tot timpul la ce vor spune nepoții în situația asta. Într-o poiană, numită Poiana de Sticlă, pentru că era plină de sticle goale care mai de care mai vesele și binevoitoare, deci în Poiana de Sticlă îl aștepta Ileana Cosânzeana. Cezare, zise Ileana care avea o fustă atât de scurtă pe ea că proful de mate începu să sughiță, Cezare, dragă, nu mă pricep la radicale. Vrei să mă lămurești? Fata scosase din sân un radical, era, se pare, din trei, și i-l întinse. Aluzia era clară, așa că Cezar descălecă, scoase șaua și o propti pe Ileana în ea. Făcură opt copii, doi așa și așa, trei așa și așa, iar trei zdraveni care fugiră la Simeria să facă Republică. Cezar fu numit la depozitul de sticle goale al noii formațiuni statale și aici își desăvârși cariera de inventator. Era mulțumit.
Rețetă antiinsomnie: se taie câteva felii de lămâie și se pun noaptea pe noptiera de la capul patului. Și gata, dormi nedezvelit, ca un prunc, ca nu știm cine. Ne-am dat seama sstfel că lămâile dacă provoacă un somn atât de cumplitt ele nici nu pot fi culese că băieții ăia care le culeg ar adormi istantaneu și atunci țări ca Grecia și Turcia mari exportatoare vor da faliment dacă nu le spunem rețeta noastră și uite-așa Turcia n-ar mai fi primită în Uniunea Europeană iar muncitorii turci ar veni să se angajeze la autostrăzile din România dar ce te faci cu cei care fură lămâi inconștienții de ei pentru că sunt prinși instant dat fiind că dorm tot timpul și noi românii la Eurovision l-am putea trimite pe Trăistaru dormind că cântă mai bine iar cuplurile tinere în loc să facă copii să zicem câte doi ca să nu se depopuleze România deci cuplurile tinere ar dormi toată ziua din cauza lămâlor de contrabandă care ar apărea de-a lungul Dâmboviței care s-ar numi în viitor Drumul Lămâii și s-ar schimba și Constituția României punându-se accent pe lămâie adică un alineat unic Românul are dreptul la o lămâie așa.
Nu ne uităm la televizor de o lună. Nu-i groaznic. Avem timp astfel să citim Bolano, Voneger, Kadare. Avem timp să ne croșetăm un recipient de zece litri din ațică verde în care să ne facem piftie. Mai avem timp să vedem Darkest Hour, vecinii urinând la roata mașinii noastre, și pe băieții de la magazin descărcând, nu vă putem spune cum, lăzile de pâine. Lipsește totuși cineva. Lipsește Ciuvică.
D.
Rețetă antiinsomnie: se taie câteva felii de lămâie și se pun noaptea pe noptiera de la capul patului. Și gata, dormi nedezvelit, ca un prunc, ca nu știm cine. Ne-am dat seama sstfel că lămâile dacă provoacă un somn atât de cumplitt ele nici nu pot fi culese că băieții ăia care le culeg ar adormi istantaneu și atunci țări ca Grecia și Turcia mari exportatoare vor da faliment dacă nu le spunem rețeta noastră și uite-așa Turcia n-ar mai fi primită în Uniunea Europeană iar muncitorii turci ar veni să se angajeze la autostrăzile din România dar ce te faci cu cei care fură lămâi inconștienții de ei pentru că sunt prinși instant dat fiind că dorm tot timpul și noi românii la Eurovision l-am putea trimite pe Trăistaru dormind că cântă mai bine iar cuplurile tinere în loc să facă copii să zicem câte doi ca să nu se depopuleze România deci cuplurile tinere ar dormi toată ziua din cauza lămâlor de contrabandă care ar apărea de-a lungul Dâmboviței care s-ar numi în viitor Drumul Lămâii și s-ar schimba și Constituția României punându-se accent pe lămâie adică un alineat unic Românul are dreptul la o lămâie așa.
Nu ne uităm la televizor de o lună. Nu-i groaznic. Avem timp astfel să citim Bolano, Voneger, Kadare. Avem timp să ne croșetăm un recipient de zece litri din ațică verde în care să ne facem piftie. Mai avem timp să vedem Darkest Hour, vecinii urinând la roata mașinii noastre, și pe băieții de la magazin descărcând, nu vă putem spune cum, lăzile de pâine. Lipsește totuși cineva. Lipsește Ciuvică.
D.
28 ianuarie 2018
Ipostaze familiale 1
Matei, clasa a doua, este în dus în fiecare dimineață la școală de mama lui, Lucia. Este o zi mohorâtă de toamnă, iarnă, primăvară, cu berze, pitpalaci, oi. Pitpalacii: pit, pit, pit, oile: beeeeee, hhhhheeee, beeee!!!
Lucia: Hai, Matei, că întârziem!!!
Matei: Mamă, au înflorit sarmalele.
Lucia: Nu-i treaba ta, lasă-l pe tac-tu să hotărască. Ai învățat pentru azi?
Matei: Da.
Lucia: Te ascult în mașină.
Mașina brrrîîî, brîîîîîî, dar fără zgomot, că e una modernă, Audi A8.
Lucia: Unde-i America?
Matei: Nu știu, mamă, nu mă lua așa....
Lucia: Dar la religie, la religie ai învățat?
Matei: Da.
Lucia: Cum o chema pe barza care i-a adus Mariei un prunc.
Matei: Liliana. E de pe scara noastră și fiind minoră i l-au luat la azil. Știu io?
Lucia: Te ascultă și la educație sexuală.
Matei: Da, mamă, dar filmul porno pe care mi l-ai dat aseară era prost.
Lucia: De ce?
Matei: În primul rând că vorbeau și se dezbrăcau încet, cam două ore, și când să fac educație sexuală a sunat la ușă.
Lucia: Cine?
Matei: Nu știu, că tu ai deschis. Și te-au dus cu nenea ăla în dormitor.
Lucia: Bine, bine....Ce mai avem astăzi?
Matei: Acordul gramatical.
Lucia: Ce-i cu el?
Matei: Păi, noi, copiii susținem că are trebui eliminat.
Lucia: Cum așa?
Matei: Păi, ca să le fie mai ușor guvernanților....
Lucia: Mă rog....Altceva?
Matei: M-a rugat Mimi, colega mea de bancă, să-i împrumut zece mii de euro.
Lucia: Și-i dai?
Matei: Da. îi am în geantă.
Școala apăruse în capul aleii. Audi A8 a oprit și Matei s-a dat jos. Lucia a apăsat pe accelerație. Era deja ziua-n amiază mare. Ori ningea, ori nu, nu mai ținem minte.
D.
Lucia: Hai, Matei, că întârziem!!!
Matei: Mamă, au înflorit sarmalele.
Lucia: Nu-i treaba ta, lasă-l pe tac-tu să hotărască. Ai învățat pentru azi?
Matei: Da.
Lucia: Te ascult în mașină.
Mașina brrrîîî, brîîîîîî, dar fără zgomot, că e una modernă, Audi A8.
Lucia: Unde-i America?
Matei: Nu știu, mamă, nu mă lua așa....
Lucia: Dar la religie, la religie ai învățat?
Matei: Da.
Lucia: Cum o chema pe barza care i-a adus Mariei un prunc.
Matei: Liliana. E de pe scara noastră și fiind minoră i l-au luat la azil. Știu io?
Lucia: Te ascultă și la educație sexuală.
Matei: Da, mamă, dar filmul porno pe care mi l-ai dat aseară era prost.
Lucia: De ce?
Matei: În primul rând că vorbeau și se dezbrăcau încet, cam două ore, și când să fac educație sexuală a sunat la ușă.
Lucia: Cine?
Matei: Nu știu, că tu ai deschis. Și te-au dus cu nenea ăla în dormitor.
Lucia: Bine, bine....Ce mai avem astăzi?
Matei: Acordul gramatical.
Lucia: Ce-i cu el?
Matei: Păi, noi, copiii susținem că are trebui eliminat.
Lucia: Cum așa?
Matei: Păi, ca să le fie mai ușor guvernanților....
Lucia: Mă rog....Altceva?
Matei: M-a rugat Mimi, colega mea de bancă, să-i împrumut zece mii de euro.
Lucia: Și-i dai?
Matei: Da. îi am în geantă.
Școala apăruse în capul aleii. Audi A8 a oprit și Matei s-a dat jos. Lucia a apăsat pe accelerație. Era deja ziua-n amiază mare. Ori ningea, ori nu, nu mai ținem minte.
D.
26 ianuarie 2018
HOROSCOP 2018
Doamna Sistermorphine continuă previziunile sale referitoare la România:
MORMĂIALA. România, în toate decadele alinierii astrelor, va mormăi verzi și uscate pe plan intern și internațional doar, doar de și-o menține românii în stare de confuzie, de nemulțumire. Confuzie plus nemulțumire înseamnă control. Se va mormăi pe spitale, pe parcări, pe trafic, pe autostrăzi. În timpul acestei mormăieli benefice, o singură realitate a INS: în fiecare oră pleacă definitiv din țară nouă (9) români.
MAHMUREALA. Codul Penal spune clar: Cine nu bea și nu mahmurește a doua zi la slujbă e un bou. De aceea cei născuți în această zodie, se pare că cam 80% dintre români, vor mahmurisi pe șosele, în birouri, la mall instaurând o veselie haotică necesară. Spre sfârșitul anului, mahmuriștii vor forma un nou partid politic care, aliat cu PSD, ALDE, PNL, USR și UDMR va scoate România din istorie.
MINCIUNA. Se va munți în toate ocaziile, la toate nivelele: în sport, la vaccinuri, la poliție, la cărămizi, la trotuare, la medici, la șah, la biatlon, la fotbal, la ceai, la cimitir și așa mai departe. Vor fi minciuni grosolane care, până la sfârșitul acestui an, vor deveni adevăruri solide. Cum ar fi poveștile lui Codrin Ștefănescu sau cele ale opoziționistului de carieră Ludovic Orban.
FECIOARĂ. Fecioarele își așteaptă bărbații acasă cosându-le câte un chimir. Până prin mai. În august bărbații n-au venit. Sunt cu PSD-ul la mare. Ele plâng. Primesc două bilete: unul de 100 de lei, și altul de 300. Adică două bancnote, care însumate fac 500. Pentru ce?
SĂGETĂTOR. Vine primăvara peste țară. La teve reapare Andreea Marin. Chiar și recent data afară Teo Trandafir. Ele vor face noua emisune Visuri la Cheie cu Viorica Dăncilă în rol principal. Saturn ajută Săgetătorul. Jupiter ajută Săgetărorul. Și nu mai știm cine, deci e de bine.
TAUR. Taurii în tot 2018 sunt așa și așa. Când obraznici, când ajută bătrânele să treacă strada. Nu știi ce-i cu ei. Ei vor continua demonstrațiile #Rezist cerând lucruri concrete: parcări, alocații, bonuri de masă, salarii și soliste de muzică ușoară.
Agenția Călimara
MORMĂIALA. România, în toate decadele alinierii astrelor, va mormăi verzi și uscate pe plan intern și internațional doar, doar de și-o menține românii în stare de confuzie, de nemulțumire. Confuzie plus nemulțumire înseamnă control. Se va mormăi pe spitale, pe parcări, pe trafic, pe autostrăzi. În timpul acestei mormăieli benefice, o singură realitate a INS: în fiecare oră pleacă definitiv din țară nouă (9) români.
MAHMUREALA. Codul Penal spune clar: Cine nu bea și nu mahmurește a doua zi la slujbă e un bou. De aceea cei născuți în această zodie, se pare că cam 80% dintre români, vor mahmurisi pe șosele, în birouri, la mall instaurând o veselie haotică necesară. Spre sfârșitul anului, mahmuriștii vor forma un nou partid politic care, aliat cu PSD, ALDE, PNL, USR și UDMR va scoate România din istorie.
MINCIUNA. Se va munți în toate ocaziile, la toate nivelele: în sport, la vaccinuri, la poliție, la cărămizi, la trotuare, la medici, la șah, la biatlon, la fotbal, la ceai, la cimitir și așa mai departe. Vor fi minciuni grosolane care, până la sfârșitul acestui an, vor deveni adevăruri solide. Cum ar fi poveștile lui Codrin Ștefănescu sau cele ale opoziționistului de carieră Ludovic Orban.
FECIOARĂ. Fecioarele își așteaptă bărbații acasă cosându-le câte un chimir. Până prin mai. În august bărbații n-au venit. Sunt cu PSD-ul la mare. Ele plâng. Primesc două bilete: unul de 100 de lei, și altul de 300. Adică două bancnote, care însumate fac 500. Pentru ce?
SĂGETĂTOR. Vine primăvara peste țară. La teve reapare Andreea Marin. Chiar și recent data afară Teo Trandafir. Ele vor face noua emisune Visuri la Cheie cu Viorica Dăncilă în rol principal. Saturn ajută Săgetătorul. Jupiter ajută Săgetărorul. Și nu mai știm cine, deci e de bine.
TAUR. Taurii în tot 2018 sunt așa și așa. Când obraznici, când ajută bătrânele să treacă strada. Nu știi ce-i cu ei. Ei vor continua demonstrațiile #Rezist cerând lucruri concrete: parcări, alocații, bonuri de masă, salarii și soliste de muzică ușoară.
Agenția Călimara
25 ianuarie 2018
Bî
Mariana nu mai putea de dor, nu mai putea. Era tânără, 20, era coafeză, bani buni, înaltă, șmecheră, cu ionatane în păr, sâni doldora de bani aurii, dar nu mai putea de dor. Îi era dor de Bili, măcelarul din piață, băiat tânăr ca și ea, 22, brunet, cu cuțite și iatagane la brâu. Bili umbla zilnic cu o vacă după el. Animal de companie. Asta o atrase la Bili pe Mariana. Să umbli cu vaca după tine, considera că e o probă de umor teribil, de inteligență măcelărească, adică în loc să tai vaca, să umbli cu ea prin România, că Bili o lua tot timpul cu el. Ba la Mamaia, de exemplu, la terasele de fițe unde cântau Măruță și Teo Trandafir.
Bili era acum prin centrul comunei, undeva pe Neajlov, și discuta cu vaca. Azi vând un porc. Îl tai pe la doișpe. Pe BÎ? Da, pe Bî. Are 300 de kg și le ajunge tururor astăzi să gătească. Bine, bine, dar Bî știe limbi străine, urmează să meargă la guvern să mediteze. N-are-a face. Am vorbit deja cu el și nu-și mai suportă greutatea. Dar pe Mariana ai întrebat-o?
Intrară în coafor. Mariana chelea o babă de 80 de ani, api îi dădea cu albastru pe scalp. Mariana, iubita mea, vreau să-l tai pe Bî. Nu, să nu faci asta, că mă supăr. L-am lăsat la mine să facă curat. I-am luat și aspirator. Dar n-am ce să tai, și comuna moare de foame. Taie și tu vaca. Vaca asta? Prietena mea? Da. Cred că mă-nșeli cu ea și nu-i frumos. Dacă mă iubești, tai-o!! Vaca ajunge patru zile pentru fomiștii ăștia din comunpă, înțelegi? Nu te mai hlizi așa la mine, vaco!!! Altfel, să știi, că nu te mai iubesc, Bili. Ori vaca, ori Bî, ori io. Și ca să arate cât de serioasă e, Mariana își tăie un deget. Curse sânge.
Vaca îi spuse lui Bili pe drum: Bine că te-ai abținut să nu-i tai toată mâna. Hai la Bî, te ajut să-l tai.
Dar Bî plecase. De la guvernul României se trimisese o mașină după el. Fu instalat într-o clasă. Acolo urma să predea limba engleză pentru toți miniștri. Acum sala era plină și Bî începuse prima lecție: Mi name is Bî. Toți repetau. Din nou: Mi name is Bî. Dacă văzură câtă treabă are porcul, Bili și vaca se întoarseră în sat. Pe drum repetau: Mi name is Bî, mi name is Bî!!
D.
Bili era acum prin centrul comunei, undeva pe Neajlov, și discuta cu vaca. Azi vând un porc. Îl tai pe la doișpe. Pe BÎ? Da, pe Bî. Are 300 de kg și le ajunge tururor astăzi să gătească. Bine, bine, dar Bî știe limbi străine, urmează să meargă la guvern să mediteze. N-are-a face. Am vorbit deja cu el și nu-și mai suportă greutatea. Dar pe Mariana ai întrebat-o?
Intrară în coafor. Mariana chelea o babă de 80 de ani, api îi dădea cu albastru pe scalp. Mariana, iubita mea, vreau să-l tai pe Bî. Nu, să nu faci asta, că mă supăr. L-am lăsat la mine să facă curat. I-am luat și aspirator. Dar n-am ce să tai, și comuna moare de foame. Taie și tu vaca. Vaca asta? Prietena mea? Da. Cred că mă-nșeli cu ea și nu-i frumos. Dacă mă iubești, tai-o!! Vaca ajunge patru zile pentru fomiștii ăștia din comunpă, înțelegi? Nu te mai hlizi așa la mine, vaco!!! Altfel, să știi, că nu te mai iubesc, Bili. Ori vaca, ori Bî, ori io. Și ca să arate cât de serioasă e, Mariana își tăie un deget. Curse sânge.
Vaca îi spuse lui Bili pe drum: Bine că te-ai abținut să nu-i tai toată mâna. Hai la Bî, te ajut să-l tai.
Dar Bî plecase. De la guvernul României se trimisese o mașină după el. Fu instalat într-o clasă. Acolo urma să predea limba engleză pentru toți miniștri. Acum sala era plină și Bî începuse prima lecție: Mi name is Bî. Toți repetau. Din nou: Mi name is Bî. Dacă văzură câtă treabă are porcul, Bili și vaca se întoarseră în sat. Pe drum repetau: Mi name is Bî, mi name is Bî!!
D.
24 ianuarie 2018
Oasele să-ți frâng, oh, my baby!!!
Compozitorul de muzică ortopedică Șerban Dominor avea o livadă de pere în spatele casei. Acum era în livadă, fredona un Opus 2 pentru Gambă ruptă și culegea pere. Mari. Galbene. Frumoase. Cu un miros excelent. Le punea în coș, una, două, trei, cinci, zece. Se duse cu ele la piață și, în timp ce fedona celebrul hit care-i aparținea: Rupeți mâna și piciorul/Gâtul și nu mai știu ce, a închiriat o tarabă, a pus coșul acolo, și un parfum de pere s-a răspândit în toată piața.
Primul client: Aș vrea două pere. Aia și aia. Poftim? Două pere, aia și aia. Nu vând. Poftim? Nu vând nimic. De ce? Pot chema protecția Consumatorului. De ce să închiriezi o tarabă dacă nu vinzi? Uite-așa. Dacă chiar vrei să cumperi ia-mi-le întâi pe alea putrezite, de pe jos. Nu vreau. Atunci, du-te-n măta. Ba du-te tu!!! O chem pe mama!! Chiam-o, vânzător tembel. Chiam-o!!
Apăru o babă cu un ciomag. Până atunci era la o tarabă de alături vânzând cireși și gutui. Baba zice: Ce-i, mamă? Șerban zice: Uite, mamă, boul ăsta nu vrea să le ia p-alea de pe jos mai întâi. Baba se supără și distruse coșul cu pere. Se formă un compot frumos mirositor și gustos. Ceui doi, mamă și fiu, strânseră compotul în două borcane de 50 litri și îl puseră la vânzare.
Veni același client. Vreau și io un borcan. Cu polonic cu tot, că vreau să mănânc compotul în mașină. Ce obrăznicie, zise baba și luă polonicul și-l fărâmă în capul clientului. Câtă nesimțire, adăugă și tânărul Dominor și-i dădu omului cu borcanul în cap. Compotul se scurse printre tarabe și ceilalți țărani începuseră să-l strângă în farfurii de tablă. Aveau și linguri, îl haleau.
Clientul scoase pistolul. Interveni poloiția. Tavanul pieții căzu cu zgomot. Baba născu o fată de 44 de ani cu pere-n urechi. Un țăran, care vindea nuci, ajunse prim ministrul României. Și în tot acest dezastru, Șerban Dominor compuse melodia: Oasele să-ți frâng, picioarele să-ți frâng, oh, my baby, oh my baby!!! Melodie cu ca va trebui să participe la Eurovision 2018.
Cam așa a fost.
D.
Primul client: Aș vrea două pere. Aia și aia. Poftim? Două pere, aia și aia. Nu vând. Poftim? Nu vând nimic. De ce? Pot chema protecția Consumatorului. De ce să închiriezi o tarabă dacă nu vinzi? Uite-așa. Dacă chiar vrei să cumperi ia-mi-le întâi pe alea putrezite, de pe jos. Nu vreau. Atunci, du-te-n măta. Ba du-te tu!!! O chem pe mama!! Chiam-o, vânzător tembel. Chiam-o!!
Apăru o babă cu un ciomag. Până atunci era la o tarabă de alături vânzând cireși și gutui. Baba zice: Ce-i, mamă? Șerban zice: Uite, mamă, boul ăsta nu vrea să le ia p-alea de pe jos mai întâi. Baba se supără și distruse coșul cu pere. Se formă un compot frumos mirositor și gustos. Ceui doi, mamă și fiu, strânseră compotul în două borcane de 50 litri și îl puseră la vânzare.
Veni același client. Vreau și io un borcan. Cu polonic cu tot, că vreau să mănânc compotul în mașină. Ce obrăznicie, zise baba și luă polonicul și-l fărâmă în capul clientului. Câtă nesimțire, adăugă și tânărul Dominor și-i dădu omului cu borcanul în cap. Compotul se scurse printre tarabe și ceilalți țărani începuseră să-l strângă în farfurii de tablă. Aveau și linguri, îl haleau.
Clientul scoase pistolul. Interveni poloiția. Tavanul pieții căzu cu zgomot. Baba născu o fată de 44 de ani cu pere-n urechi. Un țăran, care vindea nuci, ajunse prim ministrul României. Și în tot acest dezastru, Șerban Dominor compuse melodia: Oasele să-ți frâng, picioarele să-ți frâng, oh, my baby, oh my baby!!! Melodie cu ca va trebui să participe la Eurovision 2018.
Cam așa a fost.
D.
23 ianuarie 2018
Palatul Amărui
Broasca WhatsApp Georgeta, n-ar fi trebuit să-i dăm numele întreg, dar numai G inducea în eroare, lumea ar fi crezut că-i vorba de Punctul G și de cum să faci WhatsApp pe acolo așa de chestii, deci broasca Georgeta se iubea cu Cavalerul Teuton Mircea. Geta, pe scurt, avea darul conciziei. Îi spunea lui Mircea: Bă, ia merele, hai în pat, curăță cartofi, vezi că muști prea tare, sări de la etaj și alte chestii din astea pe care Mircea le suporta fără să crâcnească. Azi așa, mâine așa, că dragostea dintre ei mergea netulburată înainte. Într-o noapte, în pat, însă, Geta îl mușcă în joacă pe Mircea de ureche. Acesta leșină și muri.
Dacă văzu așa, Geta plânse și plânse și se transformă pe loc într-o prințesă foarte frumoasă. Tânără, blondă, cu un corp zvelt, cu ochi albaștri și alte chestii. Se sui pe cal și se duse în Palatul Amărui, care era de fapt al ei și Mircea nu știa. Când o văzură, slugile, țărani, ciobani, meșteșugari, veverițe, oi și vaci tremurară de plăcere. Geta o chemă pe fiică-sa la ea. Că avea una singură, frumoasă foc. Îi zise: Să pleci în lume, treaba ta unde, și să mi-l aduci pe băiatul lui Verde Împărat să-l iau de bărbat. Uite un card BCR. Dacă faci ce zic îți dau jumate din împărăție, islazul comunal și dealul plin cu cireșe. Ai înțeles? Acum, ia găleata plină cu cuie, du-te în grajd și vezi cu care cal pleci. Crina, că așa o chema pe copilă, făcu semn că da, că a înțeles. Zise: Da, mamă, am înțeles.
Băiatul Împăratului Verde o aștepta într-un copac. Avea o apicație la mobil pe care o vedea venind pe Crina. O strigă de departe: Criiiiiiinaaaaaa!!!! Crinaaaaaaaa!!!! Și păsărelele, berzele și motanii însoțeau strigarea dragostei. Cei doi se pupară o lună, după care Crina își aduse aminte de promisiunea făcută Getei. Spuse: Io trebuie să te duc lu' mama. Păi, ești însărcinată, cum facem? Nu-i nimic, îi spun maică-mii că-i al ei, că l-a născut așteptându-te. Și Crina născu un băiat de opt ani de-o frumusețe rară. Îl botezară Getu, ca să-i facă o plăcere Getei.
Geta îi aștepta într-un foișor al Palatului Amărui. Mesteca scorțișoară. Și-un pepene amărui. Îi văzu de departe pe cei trei. Încă de când treceau apa amăruie din valea Palatului. Spuse uni arcaș de lângă ea: Ucide-i!!!
Și-așa luă sfârșit frumoasa poveste de dragoste dintre Crina, și băiatul Împăratului Verde, că despre Getu nu se mai știe nimic.
D.
Dacă văzu așa, Geta plânse și plânse și se transformă pe loc într-o prințesă foarte frumoasă. Tânără, blondă, cu un corp zvelt, cu ochi albaștri și alte chestii. Se sui pe cal și se duse în Palatul Amărui, care era de fapt al ei și Mircea nu știa. Când o văzură, slugile, țărani, ciobani, meșteșugari, veverițe, oi și vaci tremurară de plăcere. Geta o chemă pe fiică-sa la ea. Că avea una singură, frumoasă foc. Îi zise: Să pleci în lume, treaba ta unde, și să mi-l aduci pe băiatul lui Verde Împărat să-l iau de bărbat. Uite un card BCR. Dacă faci ce zic îți dau jumate din împărăție, islazul comunal și dealul plin cu cireșe. Ai înțeles? Acum, ia găleata plină cu cuie, du-te în grajd și vezi cu care cal pleci. Crina, că așa o chema pe copilă, făcu semn că da, că a înțeles. Zise: Da, mamă, am înțeles.
Băiatul Împăratului Verde o aștepta într-un copac. Avea o apicație la mobil pe care o vedea venind pe Crina. O strigă de departe: Criiiiiiinaaaaaa!!!! Crinaaaaaaaa!!!! Și păsărelele, berzele și motanii însoțeau strigarea dragostei. Cei doi se pupară o lună, după care Crina își aduse aminte de promisiunea făcută Getei. Spuse: Io trebuie să te duc lu' mama. Păi, ești însărcinată, cum facem? Nu-i nimic, îi spun maică-mii că-i al ei, că l-a născut așteptându-te. Și Crina născu un băiat de opt ani de-o frumusețe rară. Îl botezară Getu, ca să-i facă o plăcere Getei.
Geta îi aștepta într-un foișor al Palatului Amărui. Mesteca scorțișoară. Și-un pepene amărui. Îi văzu de departe pe cei trei. Încă de când treceau apa amăruie din valea Palatului. Spuse uni arcaș de lângă ea: Ucide-i!!!
Și-așa luă sfârșit frumoasa poveste de dragoste dintre Crina, și băiatul Împăratului Verde, că despre Getu nu se mai știe nimic.
D.
19 ianuarie 2018
Taica Lazăr
Nu este adevărat că nu plecați cu nimic după voi pe lumea cealaltă. Cumpărați volumul Călimara cu Cerneală și-o să vă fie bine. Vine, de exemplu, Taica Lazăr și vă întreabă: bă, ai o Călimară? Voi: Da și pac, Taica Lazăr vă dă 10 lei. Vine apoi Sfânta Madonna, fără prunc că pruncul e deja la Bruxelles europarlamentar român: bă, ai o Călimară? Și voi: da!!! Și Sfânta dă 100, o sută de euro. Și uite și așa mai departe.
D.
18 ianuarie 2018
HOROSCOP 2018
Doamna Sistermorphine prezintă anul 2018 cu realizări, proiecte și idei:
AVÂNTUL. Avântul României este moderat cu vreo 15 m pe secundă în subCarpați, scade la Dunăre cu zece cm, crește la deal fără să ne dăm seama și scade, scade spre sfârșitul anului până când Clujul va deveni centrul mondial al IT-ului de performanță într-o țară fără nicio performanță.
CÂINELE PRIETENUL OMULUI. Acest concept va deveni proiect de țară. Susținut puternic de Viorica Dăncilă, câinele își va alege câte un om și va relansa România. De exemplu, abandonul școlar: cu cât mai mulți câini se vor înscrie la școală, cu atât de mult va crește educația omului trăitor pe pământ românesc.
PETROL ȘI GAZE. La Facultățile de Petrol și Gaze se vor instala țevi prin care, în fiecare clasă, va curge ba petrol, ba gaze, în funcție de orar. Când cele două lichide nu vor putea curge liber pe țevi, ele vor fi înlocuite de geologie, adică de șuvoaie de pietre, care vor ostoi dorul de învățătură al studenților, unii din ei ajunși președinți. Vezi Emil Constantinescu.
SPORT. Pe tot parcursul anului 2018, România va bate pe toată lumea cu 3 la 2. Asta denotă un grad de înțelepciune ridicat, din ce în ce mai ridicat, datorat educației, agriculturii și sanitarului de la noi, și ele în continuă creștere. De exemplu, în mediul spitalier vor fi mai multe paturi.
CAPRA VECINULUI. De acum înainte Capra Vecinului va fi numai a noastră, vecinul în lipsa ei procurându-și un Xerox cu care va asculta pe la colțuri tot ce vorbesc, iubesc sau pizduiesc românii.
FILMUL. Filmul românesc în 2018 va însemna emoție și platitudine, poveste și prostii de neurmărit, acțiune, inundații și cine verite. Cu multe premii la Sarajevo, Hanul lui Manuc și Sinaia.
PROGRESUL. Cam atât.
D.
17 ianuarie 2018
Cocoșul Galic
Că cocoșul Galic n-a fost întotdeauna Galic este adevărat. Și lucrurile au stat cam așa: într-un sat de pe Dunăre, de lângă Giurgiu, sat în care Burebista experimenta fără succes interzicerea cultivării viței de vie, deci în satul ăsta s-a sculat într-o dimineață Cocoșul Dac Matache și a vrut să bea o damigeană de vin. A zis: Cucuriguuuuu!!! Găinile n-au avut de unde să-i dea că securitatea păzea butucii de vie și neam struguri. Cocoșul Dac s-a supărat și a luat-o, ca tot dacul serios spre Trieste.
În Italia a băut la vin de era să-i crape creasta. Nu era bine. Și ce era mai grav, era că toate puicuțele din peninsluă făceau la ouă de se împânzise lumea cu ele, că ajunsese să se întrebe: ce a fost mai întâi?, oul să io. Și-a cumpărat o casă în Florența și a pus de-o vie la poalele unui deal. Pe deal nu era numai vie, ci și terenuri de sport. Unde într-o zi, pe un teren, a venit o echipă de rugby din Galia, țara vecină. Și lu Cocoșul Dac i-a plăcut. Așa că a plecat cu francezii.
S-a stabilit la Givry unde, de bine ce juca, localnicii i-au făcut o statuie din oțel și l-au numit Mataș. A fost propus emblemă națională a Franței moderne. Și așa din oțel cum era, Cocoșul Dac devenit pentru totdeauna Galic a zis: Cucuriguuuuuuu!!!!
D.
15 ianuarie 2018
Beaune
Francezii pronunță Beoooon, nemții Bon, rușii Bîn, cu semn moale, românii Bine, tunisienii Bîs, portughezii cu rădăcini germane Bitte, iar americanii Beyonce, ceea ce contravine tratatelor dintre cele două țări, USA și Franța, și va lăsa loc pe viitor unor războaie. Doamne Ferește!!
Situat în Burgundia, în regiunea Cote D'Or, Beaune te întâmpină cu câteva terase, multe, la care trebuie să-ți iei prânzul. Ceea ce facem și noi, halind o tocană de vită cu sos negru, împănată cu cartofi noi albi. Vită în alb și negru, foarte gustoasă. Cu apă de la robinet? Da. Aia plată e o escrocherie, am mai spus. Mâncăm și mergem la spital. Nu de dureri, nu de foame, nu de aiureli. Ci la spitalul monument din Beaune, cel mai vechi din Franța, poate din lume, construit la 1400 și care a funcționat până în 1980, 500 de ani. Incredibil.
Pe vremea aia, Filip cel Bun, șeful Burgundiei, ducea războiul de 100 de ani. Nemaiștiind să numere după 100 a trebuit să facă pace. În urma războiului a rămas mizerie și foamete, ca la noi azi. Și atunci, cancelarul lui, bogătanul Nicolas Rolin, s-a gândit să facă un spital pentru săraci. L-a făcut cu ajutorul arhitectului ducelui Filip cel Bun. O clădire severă, dreptunghiulară, cu o curte de 200 mp, cu două etaje. În interiorul clădirii principale este spitalul. O cameră uriașă, fără saloane, în care paturile, 30 sau 40 la număr, sunt dispuse paralel cu laturile uriașei săli, lăsând în mijloc un spațiu baban în care surorile aveau loc de mișcare: aducea căldări cu ciorbe, trăgeau la interval morții din paturi. Pentru că mai toți cei internați în spitale mureau, medicina pe vremea aia însemna doar niște sânge scos bolnavului într-o găleată, și evaluarea cu nasul a fecalelor fiecăruia. Lângă această uriașă sală se află farmacia, ea însăși prevăzută cu medicamente care te omoară instant. Dar așa era farmacia la vremea aia: niște frunze îmbibate în tot feluri de nisipuri, metale, licori, coji și rășini de copaci care te ucideau instantaneu. Bucătăria adiacentă era un spectacol: recipiente uriașe de ciorbe și tocăni enorme, altele de salate, pește și așa mai departe. Pleci de acolo cu un sentiment de demnitate, demnitate că acest om, Nicolas Rolin, a clădit un edificiu al salvării omului, monument care a funcționat până în anul 1980, aducând Beaunului o grămadă de glorie.
Beaunul are vreo 6.000 de locuitori, are o grămadă de monumente ca acest spital, o cârciumă cu stele Michelin, și ne gândeam că e cam ca Bolintinul de Jos. Dar nu e.
D.
01 ianuarie 2018
Chagny
Ceaușescu ne interzisese toate formele de socializare și de comunicare. În piață n-aveai voie, de exemplu în Amzei, să-ți vinzi fierul de călcat, râșnița sau pălăria veche a bunucii, pe care nici nu te interesa să le vinzi, voiai doar să socializezi cu oameni ca tine care aveau și ei de vânzare un butoi, o călimară, bețe de chibrit ți-n papagal care te trăda că asculți Europa Liberă. Ca să obții un telefon fix îți trebuiau ani de așteptare. Mii de ani, Butelie la fel. O butelie costa cât o Dacie 1300. Oare de ce? Era greu de făcut din tablă? Totuși, după ani grei de suferințe morale, informația a pătruns și la noi prin muzică, blugi, filme, în talciocul de la capul tramvaiului 19, Titan, găseai Salut les Copaines și New Musical Expres din care mai aflai ce fac France Gall, Michel Pollnareff, Mick Jagger, Petula Clarc, Sylvie Vartan, Giani Morandi și alții.
Noi, acum, românii, vrem să aungem din urmă țări care n-au întrerupt niciodată socializarea, comunicarea, muzica locuitorilor săi. Țări ca Franța, Anglia, Italia, Suedia sau Spania. Locurile de socializare ale bătrânului continent au rămas piețele rurale. Chiar dacă vin la Paris, tot rurale se chiamă. Câteva tarabe, câteva șorțuri, obraji roșii, zâmbet cât casa și oamenii ăștia din spatele tarabelor se întrețin cu tine despre stridii, porumb, ficat de gâscă, vin de cutare, gâscă vorbitoare de engleză, spanac, ouă și ceasuri dar nu chinezești. Acest gen de piețe volante există în vestul Europei de mii de ani întreținând idei, stabilind revoluții, schimbări de regimuri.
Un asemenea târg este Chagny. Un orășel de 5.000 de locuitori care duminica, în fiecare duminică, sunt pe strazi vânzând tot felul: caise, ananas, roșii, claponi de cutare, gâscă de cutare, bibilici de cutare, mere, gutui, varză cu cârnați, varză cu ciolan, pantaloni, broșe din argint, genți de căcat, pantofi de căcat, că adică nu-s din piele dar arată bine, pălării, sparanghel, mii de feluri de pâine, brânzuri, bere, cafea, portofele, cartofi, varză roșie și cartofi gratinați cu o brânză mamă, mamă.
La intrarea în Chagny te întâmpină un cocoș uriaș, cam 5 metri înălțime. E din fier. Nu știm de din care fier, că îți vorbește. Zice, dând din aripi: tot oarșul e o piață, băi, copii, bani să aveți, bucurie să aveți, copilărie în voi, ochii deschiși și parcați mașina cu atenție că vă ia mama dracului. După care cântă: Cucurigu, gauuuuuu!!!!! Cucurigu, gaguuuuuuu!!!! Mă rog, un cântec de când a fost el în armată, că de-asta e și așa mare.
În piață e tot orașul. Femeile cele mai urâte din lume, bărbați eleganți, tineri în blănuri, tniere îmbrăcate sexos, moși impenetrabili care stau rapid la câte o coadă de salată, la te miri ce sau la castraveți. Printre ei și noi. Lumea ne arată cu degetul. Au ghicit că venim din Chalon. Unul a zis: i-am văzut în Chalon, la concertul Mettalica. Ăla-i basisul, ăla cu pălărie, iar ăla cu geaca aia chinezească e solistul vocal, Hartfeld Cumva, că nu știu cum se scrie.
Denis
Noi, acum, românii, vrem să aungem din urmă țări care n-au întrerupt niciodată socializarea, comunicarea, muzica locuitorilor săi. Țări ca Franța, Anglia, Italia, Suedia sau Spania. Locurile de socializare ale bătrânului continent au rămas piețele rurale. Chiar dacă vin la Paris, tot rurale se chiamă. Câteva tarabe, câteva șorțuri, obraji roșii, zâmbet cât casa și oamenii ăștia din spatele tarabelor se întrețin cu tine despre stridii, porumb, ficat de gâscă, vin de cutare, gâscă vorbitoare de engleză, spanac, ouă și ceasuri dar nu chinezești. Acest gen de piețe volante există în vestul Europei de mii de ani întreținând idei, stabilind revoluții, schimbări de regimuri.
Un asemenea târg este Chagny. Un orășel de 5.000 de locuitori care duminica, în fiecare duminică, sunt pe strazi vânzând tot felul: caise, ananas, roșii, claponi de cutare, gâscă de cutare, bibilici de cutare, mere, gutui, varză cu cârnați, varză cu ciolan, pantaloni, broșe din argint, genți de căcat, pantofi de căcat, că adică nu-s din piele dar arată bine, pălării, sparanghel, mii de feluri de pâine, brânzuri, bere, cafea, portofele, cartofi, varză roșie și cartofi gratinați cu o brânză mamă, mamă.
La intrarea în Chagny te întâmpină un cocoș uriaș, cam 5 metri înălțime. E din fier. Nu știm de din care fier, că îți vorbește. Zice, dând din aripi: tot oarșul e o piață, băi, copii, bani să aveți, bucurie să aveți, copilărie în voi, ochii deschiși și parcați mașina cu atenție că vă ia mama dracului. După care cântă: Cucurigu, gauuuuuu!!!!! Cucurigu, gaguuuuuuu!!!! Mă rog, un cântec de când a fost el în armată, că de-asta e și așa mare.
În piață e tot orașul. Femeile cele mai urâte din lume, bărbați eleganți, tineri în blănuri, tniere îmbrăcate sexos, moși impenetrabili care stau rapid la câte o coadă de salată, la te miri ce sau la castraveți. Printre ei și noi. Lumea ne arată cu degetul. Au ghicit că venim din Chalon. Unul a zis: i-am văzut în Chalon, la concertul Mettalica. Ăla-i basisul, ăla cu pălărie, iar ăla cu geaca aia chinezească e solistul vocal, Hartfeld Cumva, că nu știu cum se scrie.
Denis
Abonați-vă la:
Postări (Atom)