31 mai 2010
Doua la un leu - 9
1. Romanii merg la greva cu acelasi entuziasm cu care mergeau la manifestatiile de odinioara.
2. Pentru ca sintem programati genetic sa traim 120 de ani, de ce ne plingem ca iesim la pensie la 60 si ceva de ani?? Ca ne ramine cam tot pe-atita de trait pe spinarea statului!
25 mai 2010
24 mai 2010
21 mai 2010
Termometrul si perfuzia natiunii
Ca sa-ti dai seama in ce ape se scalda o natie, ce maninca, cum se distreaza, ce-o intereseaza si altele asemenea, nu-i nevoie sa te uiti in statistici. Megainformatia iti vine direct, la ora de maxima audienta, cind deschizi televizorul si dai de publicitate. Ce-l intereseaza pe nea poporul ala, care-s chestiunile arzatoare la ordinea serii, care-i speranta lui de viata?! Uite, in Franta se face publicitate la: pampersi pentru seniori, pastele de lipit danturi false, iaurturi cu tripla cantitate de calciu pentru oase semicentenare, asigurare de viata cu inmormintare inclusa, servicii internet+telefon+cablu, masini de familie, agentii matrimoniale, cabinete medicale de rezolvat impotenta la barbati.
Tabloul asta nici lui Picasso nu-i iesea mai bine.
18 mai 2010
Doua la un leu - 5
13 mai 2010
12 mai 2010
Cu pampersul la miting
Se pune de-un miting luni, in fata Ministerului Muncii. Mamele sint rugate sa vina cu cacutza la purtator. As trimite si eu vreo 2 kilograme par avion. Am aflat de aici.
LE 13 mai: miting ul are loc luni 17 mai la ora 12.
Semneaza petitia pentru mentinerea indemnizatiei pentru mame la 85% din venit.
Asa grait-a patriarhu'
Lasati bisericile sa se inmulteasca, cite una pe fiecare hectar intravilan. Credinciosii se vor inmulti proportional si se vor ruga la Doamne-Doamne pentru izbavirea de criza. Biserica garanteaza terapie psihologica si cazanul cu fasole pentru cei nevoiasi.
Asa sa ne ajute Dumnezeu.
11 mai 2010
Cronica de România - 4
Concluzii: Sa facem totul cu nimic.
Romania devine tara in care numai Monicile Columbeanu au voie sa procreeze. Si cele asemenea lor, artistele cu plete mai lungi decit fusta. N-ai bani, nu faci copil, e simplu. Statul nu te-ajuta cu (mai) nimic, nu-ti mai asigura protectie sociala, nici educatie, nici ingrijire medicala, nici loc de munca, in schimb te jupoaie de banii pe care numai tu sii cum ii faci. Si daca apuci sa ajungi la pensie, ti-o micsoreaza si pe aia. Tara in care esti trimis la munca daca vrei sa traiesti bine, dar in care se da afara pe capete. Tara in care somerul e considerat puturos. Tara inglodata in datorii, dar plina de masini ultimul racnet, vile si fite luxoase. Tara care nu-si mai poate plati profesorii si medicii, dar intretine mii de capuse cu aere de vedeta. Tara in care este posibil sa vezi la televizor cum unii arunca cu banii in aer in timp ce guvernul taie din ajutorul de somaj. Tara in care nici din cultivarea unei brazde de ceapa nu mai poti trai, pentru ca iti trebuie autorizatie si platesti impozit pentru ea. Tara pe care au jefuit-o cei putini si care trebuie salvata de la faliment de catre cei multi. Tara cu guvernanti cinici care-si doneaza salariile ca si cum ar arunca cojile de parizer la maidanezi. Tara ai carei demnitari se trateaza in strainatate, aratind cita incredere au ei in sistemul sanitar romanesc. Tara in care din ce in ce mai multi oameni cauta de mincare in tomberoane.
Tara in care poporul nu are timp sa iasa in strada, ca e prea ocupat sa se uite la televizor.
10 mai 2010
Doua la un leu - 4
08 mai 2010
Sa-l asculti pe Basescu si-apoi sa mori
Pe vreme de criza numai discursurile presedintelui sa nu le asculti daca esti mai simtitor. Mai bine ai vinde televizorul sau l-ai da de pomana, asa faci un ban cinstit pe lumea asta sau pe cealalta. In plus faci economie la electricitate, devii un cetatean responsabil. Bravo. Si unde mai pui ca te scutesti de-un preinfarct. Cel mai bine e sa te abonezi la un ziar, la comun cu vecinii de la bloc. E mai ieftin, socializati, organizati o poiana a lui Iocan pe casa scarii.
Saracriza te baga la idei.
06 mai 2010
Dumnezeu obligatoriu
Traim intr-o tara in care numarul bisericilor il depaseste pe cel al scolilor si spitalelor la un loc. In care biserica e stat in stat si preotul mai tare decit primarul. In care se munceste in zi de sarbatoare, se injura la televizor si in limuzina prezidentiala. In care religia e obiect de studiu obligatoriu desi statul e declarat laic. Desi mireanul se imbulzeste in biserica numai la slujba de Pasti si la inmormintarea personala.
Mare e gradina Domnului si plina de fatarnici.
03 mai 2010
Cronica de România 3
Episodul 3: Flora si fauna emisiunilor tv
Cum ajung in România dau drumul la televizor si-l mai inchid cind plec. Degetul se misca ritmic pe sagetile telecomenzii. Alt canal, alt canal, da mai departe, aia ce dau? Ore in sir adunate din secundele de zapping. Pe la unele televiziuni românesti poposesc doar citeva secunde, ca atit ma tin nervii. Prea multa vulgaritate, indecenta, prostie. Banalul ridicat la rang de stire. Faptul divers a devenit breaking news. Desi curentul electric e mai scump, rufele starletelor si ale stilpilor bodegilor de fite sint spalate in prime time. Gainariile, datul in cap, paruielile dintre vecini sint transmise practic in direct, gratie binevoitorilor dotati cu telefoane mobile cu camera video. Tot mireanul e invitat sa faca stiri, televiziunile au fraternizat cu poporul intr-un asemenea hal ca nu mai stii daca auzi televizorul sau pe tata Floarea. As putea sa jur ca se emite din apartamentul susnumitei. Pai sa vezi talkshowuri, concursuri, ba chiar si seriale cu (si despre) real people. Romanul apare la televizor cu burta atirnind peste bracinari, cu apartamentul lui kitchos si nevasta sulemenita, Las' ca ai pile la politie, ii zice mamica fiului in timp ce-i turna o bere pe care el incerca sa o refuze de ochii camerei de luat vederi. Nu mi se pare ca ar fi de ris, poate ca m-am deconectat eu de la umorul autohton, noroc ca se aud hahaielile preinregistrate.
Pastele la televizor e acelasi de ani de zile. Aceleasi imagini, aceleasi filme, aceleasi clisee, aceleasi transmisii in direct de la aceleasi supermarcheturi pe toate posturile de televiziune. S-au auzit aceleasi cuvinte-cheie: cozonac, oua, pasca. Ce mincam?! De la masa nu pot lipsi nelipsitele si traditionalele feluri de mincare: miel, cozonac, oua rosii. Românii s-au calcat iarasi in picioare prin piete si superpiete si-au facut cozi la piine de parca brutariile n-ar reinvia dupa 3 zile. De Paste vine foametea. Ca Iisus invie e un fapt secundar, dezbatut in seara invierii, in studiourile pline de preoti si invitati seriosi.
Doamnele, domnisoarele si artistele care apar pe sticla fie sint blonde, fie au fusta scurta, fie sint prost imbracate, fie toate astea la un loc (de cele mia multe ori). Se coboara in birfa, trivial si ravasitul rahatului din viata personala si a altora cu o voluptate plina de bale. Vedetele stau lipite de telefon si vin la emisiune ca la psiholog, sa-si desarte dramele, furunculii si iubirile ratate. Politicienii se imbolnavesc brusc cind intra in inchisoare. Divele sint atit de dive incit isi plimba fundurile la orice post de televiziune care isi permite sa le plateasca. Ele sint in acelasi timp femei de cariera, mame, iubite, neveste, cintarete, scriitoare, actrite, binefacatoare, inventatoare si lista poate continua. Prezentatorii sint aroganti si au gretosul obicei de a pupa acolo unde scuipa. Ma intreb daca le e sila de meseria pe care o presteaza. Poate ca salariul ii ajuta sa treaca peste acest mic inconvenient. Ziaristii transmit cu rasuflarea taiata de la fata locului unde nu se intimpla nimic. Stirile sint trase la undigo, transmise cu copiat-lipit. Difera doar eticheta cu sigla postului de pe microfon. Se zic aceleasi lucruri in acelasi timp. Sincronizare perfecta. Asa sintem atacati pe toate fronturile, ca in cazul reclamei transmisa simultan pe mai multe canale. In genere televiziunile se intrec in a face aceeasi emisiune in variante care mai de care mai proaste ca gust si continut.
Limbajul de lemn se impleteste duios cu familiaritatea din sufragerie (musai instalata comod in fata televizorului). Mai ramine sa mai vorbeasca la mobil in timpul emisiunii (printre avangardisti il incorporez si pe inegalabilul Mircea Badea) si-o sa ne simtim cu-adevarat in fata unor prestatori de servicii publice.
In rest România si românii fac si dreg intr-o simbioza greu de imaginat inainte de permanentizarea sinecdocii si a hiperbolei in calculatoarele scriitorilor de stiri. Macar asa sa fim si noi uniti: la televizor.
Pe dupa farduri sint ele
Cit de urite sint frumoasele umerase de lux ale industriei de moda, vedeti aici.
01 mai 2010
Pofta buna de 1 Mai
Pe cind unii se imbuiba cu mici si-si toarna bere pe git cu pilnia, alde un miliard de oameni de pe planeta asta n-au parte nici macar de apa aia rece care ar merge ca unsa dupa un coltuc de piine uscata. Pofta buna!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)