Foto, GMO
Nici nu mai știu cine mi-a zis la cârciumă că în bisericuța aia micuță pierdută pe un tăpșan bolovănos este virusul. Ăsta de-acum, Crona, Corda, Corona, Creposcona. Nu-i știa numele, că era beat și avea o căciulă roșie. Și că de vreau să vorbesc cu el ca să văz ce are de gând să mă duc până acolo. Ușa-i deschisă, lumina-i pe toc.
Înăuntru nu era nimeni, iar pictată pe un perete era scara iadului. A raiului fusese furată mai demult de niște muncitori care umblau cu minciuni prin satul Valea Stânii. Mințeau și furau și localnicii au crezut c-or să dispară cu scara iadului. Că nimănui în sat nu-i trebuia.
Coborâm și noi. Mult. Virusul era voluminos și ocupa un salon cât tot iadul. Prin niște țevi uriașe împrăștia în lume boala. În Guatemala, în Franța, unde vroia el. Avea buzele verzi și nasul din lemn de fag, din ăla din care se fac piane. Dacă-i așa.
Potolește-te-i zic. Oamenii nu mai merg la Operă și fără un balet de Lully nu se poate trăi. Fără o țigară fumată în parc la fel. Singurii care se mai mișcă prin lume sunt Rolling Stones. Să nu ni-i iei și p-ăia, nu-i frumos. Nu ne putem plimba zilnic numai în baia casei, lasă-ne pe afară, nu fi rău. În jurul tău se creează numai minciuni, tu nu vezi? Dezinformări în toată regula. Nici cu bicicleta nu mai putem. Iar sentimentele oamenilor sunt încâlcite. Niciunul nu mai are grijă de flori sau, mai rău, greșesc ciorba de perișoare.
Am vorbit mult. Am revărsat spre el toată supărarea omenirii, toată lupta ei. Fuma. L-a chemat pe Dănilă Prepeleac, i-a zis ceva la ureche iar acesta m-a aruncat în iazul din fața bisericuței. Iaz plin de draci. Unul mi-a zis că fluieră mai tare ca mine. Altul că înjură mai dihai. Dar Virusul n-avea timp de joacă. Ia poruncit lui Dănilă să mă dea la câini. Ăsta așa a făcut.
D.D.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: