Comedia românească în suferință

Ne oprim o clipă pe Prima TV, la filmul românesc Harababura, regie și scenariu Geo Saizescu. 1990. Geo Saizescu era total lipsit de umor, dar era socotit marele umorist al neamului, al doilea Caragiale, râdeai la poantele lui de te țineai de burtă și tot așa într-un regim, și în cel trecut dar și în cel actual, în care impostorii sunt la putere. Numai la noi în țară ai să vezi dactilografe contabili șefi, șoferi directori de centrale nucleare, oameni proști directori de teatre și pescari balerine. Harababura e o prostie cap coadă. Cu actori buni: Dem Rădulescu, Geo Saizescu ?, Ștefan Bănică, Ileana Stana Ionescu, Camelia Zorlescu, Nicu Ctin și Sanda Toma. O secvență: Dem Rădulescu merge cu nepoata la mare. Nepoata, gagică bună, scoate un deodorant și se deodorizează, sfîîîîîîsfîîîîîrrrr în mașină, și Dem zice: Vai, avem o pană. Apoi, Rodica Bitănescu merge la spital unde este Ștefan Bănică internat cu un picior în macara. Îi dă peste el de câteva ori și iar ar trebui să râdem. Infantilismul secvențelor, miza de nimic a filmului, jocul prost al actorilor face Harababura de neprivit. Cam atât. Noi am mai spus: impostura în România e mai gravă decât terorismul.

Pe PRO TV dăm de Atletico Textila. Serial. Recent. Comedie cică. George Dogaru, regizorul serialului zice: Atletico Textila reprezintă povestea savuroasă a unei echipe de fotbal condamnate eșecului. Uită sau omite să spună că și serialul e un eșec cap coadă. Scenariștii Radu Crohmalciuc și Radu Mareș Alexandru ar trebui trecuți la alte munci în studiou: coregrafie, mamografie, spălătorie, șoferie, poștași etc, pentru că sunt destule de făcut. Pentru că situațiile comice din serial nu-i recomandă ca scenariști. Multe momente proaste: în vestiar vine o carte de poezii, actorii joacă prost momentul, unul din băieți primește smms-uri de la o gagică, iarăși bună, dar joacă prost momentul, iar Angel Popescu este un antrenor nesărat, anost, degeaba. La fel Răzvan Vasilescu, un actor total lipsit de umor care joacă ca atare: fals, strident, fără talent. O lumină a serialului, cu apariții rare sunt Mirela Zena, Andreeea Grămoșteanu și cam atât. S-ar putea să fie scos din program, nu credem în nicio audiență.

Mai la vale, tot pe PRO TV, Las Fierbinți. Ajuns la o vârstă respectabilă dar cam degeaba. Senariștii nu mai propun nimic, decât secvențe lungi, adormitoare. Exemplul recent: Cei patru morți care nu sunt morți, dar sunt morți de mult, dar atunci de ce mișcă, dar ia hai la mine, zice primarul, ca să faceți zile pentru comunitate. Lungă și secvența cu Pavlu, cea din curte. Actorii salvează serialul pentru că și-au intrat în roluri bine de tot: Bobonete, Văncică, Oprișor, Ifrim, Cuzin și ceilalți. Scenariștii, Bogdan Mirică, care a mai comis Umbre foarte prost la HBO, și Mimi Brănescu, care a făcut totuși Lombarzilor 8, care era de bine, se pare că și-au pierdut inspirația. Adică ceva nu merge în scrisul celor doi în ce privește Las Fierbinți. Ce să zicem? Regizorii vin și ei din alte lumi, Ctin Popescu a regizat Portret al luptătorului la tinerețe foarte prost, iar Dragoș Buliga a mai făcut un serial la Pro, Vine poliția, care n-a căzut însă din vina lui, asta știm bine, că eram acolo.

Concluzia? Comedia românească se scufundă. N-are de ce să stea la suprafață. Nici n-a fost. Comedia de bună calitate este cea de toate zilele din Parlament, din fotbal, din primării, din DNA, din Europa, din imigranți așa că nu mai poți să vii cu o carte de poezii într-un vestiar de fotbal și să râzi de să te caci pe tine. Na!

Denis