Islanda România la fotbal cred

Un octombrie liniștit. Cu ploi, frunze, arici regali pe la Peleș, Ciolacu, spălat pe mâini și Nobelul pentru Cărtărescu. Acasă în fața televizorului. Zic să mă uit la Vlad. Apare un tip cu o rangă de fier în mână și închid instant, pentru că virusul îmi ajunge, n-am nevoie de altă sperietură. Așa că aștept meciul cu Islanda. El începe cu câteva zile înainte când suntem anunțați că va juca și marele Camora. Unu mic așa, naturalizat român. E spaima portarilor. Apoi promourile dau ca sigură victoria românilor, pentru că se leagă cu Nobelul lui Cărtărescu. Începe meciul. Ciurel dă o palmă lui Săpunel, Mitriță se agită punând piedici iar Gunardson dă gol. Unu zero pentru islandezi. Mingea la centru. Românii nu trag la poartă, nici nu știu unde e, așa că Sarmeș dă pas lui Mitriță care este venit din New York și nu prea mai știe cum e cu fotbalul românesc și cu Rădoi, așa că mai luăm un gol de la același Son, că islandezii ăștia sunt frați după mamă. În sfârșit, Tătărușanu degajează în timp ce Camora salvează o mingie undeva pe la mijlocul terenului unde a intrat Hagi. Hagi driblează. Degeaba, mingia nu se mișcă. Hagi aleargă. Degeaba, e în sensul ălălalt. Pușcaș trage la poartă iar mingia ajunge în Reykjavik într-un galantar de magazin. E doi zero. Mai avem de jucat cu Norvegia și cu alți frați Son, din Maldive de undeva, și fotbalul românesc poate dormi liniștit. Are antrenori de viitor, jucători de viitori și Hagi de viitor. Rădoi este îngândurat. E amărât cu Nobelul. L-ar fi luat el. La chimie ceva. Declarații după meci. Spălatul pe mâini a fost o mare problemă. În Islanda nu curge apa caldă. Nici la ei deci. Ei sunt frați, noi ciuciu. La federație se discută la sânge: ce-i de făcut? Îl schimbăm pe Rădoi? Cu cine? Cu Cărtărescu? Așa că îmi sună telefonul. E Simona care-mi zice de Caliu. O petrecere ceva cu Caliu. La Clejani. Apoi Nic Bunescu. Vin încolo? Nu, că sunt consemnat. Am făcut numai rele. Începe repriza a doua. Sergio Ramos dă pas lui Iniesta. Păi, da, dar e alt meci. Nu mă mai interesează, așa că dau înapoi la Vlad. Serialul Vlad de pe Pro. Totul e hilar. Unii se ascunde pe după uși. O gagică mișto vorbește cu un pahar. Nu știu ce, că n-am sonor. Nici driblingurile lui Hagi nu le-am auzit. Totul în liniște. Că așa a zis Iohannis: luăm un săpun în liniște, dăm dumul la apă pas cu pas și ne spălăm liniștiți până ieșim din Europa. Și-abia atunci devine interesantă întrebarea: ce cărți iei cu tine când ieși din Europa. Păi, nu se știe? Pas cu Pas, De ce iubim femeile, și România Islanda la fotbal. D.