PERIOADA FEMININĂ A LITERATURII UNIVERSALE

Foto, Arleth Marisabe: MPS, Franța. Faptul că Bolivia și-a pierdut ieșirea la mare n-a fost un mare necaz. Necazul a fost al poulației care nu mai putea mânca hamsii importate din China. Necazul s-a estompat în câteva decenii, pentru că spre finele secolului 19 s-a născut în La Paz cea mai mare poetă a Americii Latine, Arleth Marisabe Surre. Parcă se naște cu scrisul în mână, în piept, pentru că imediat ce iese de la Maternitatea San Dollores compune geniala poezie Pisoiul în Tramvai. Este poezia revoluției. La citirea ei, bolivienii cu mic cu mare pun mâna pe arme, se duc sub balconul partidului și-i arestează pe toți. Daniel Vighi, bun prieten cu noi, ne-a spus: Am simțit nevoia atunci să cânt Deșteaptă-te bolivianule, dar nimeni din cei adunați în piața mare din La Paz nu știa cuvintele. Un oraș fără cuvinte. Dacă nu apărea poezia cine știe ce s-ar mai fi întâmplat. M-am dus în Sucre atunci și, acolo, un muncitor de la garajul de tramvaie, ca să fie în ton cu revoluția, a scos o șină din pavaj, cam de cinci metri, și a aruncat-o în dreptul poliției naționale, că alta nu era. Revoluția biruise. Se mută în Sucre, cel mai frumos oraț bolivian, și scrie geniala poezie Acasă. Reproducem: ...Știam locul fiecărui lucru/Nu-mi era niciodată urât....Este o poezie banală, de analfabetă în ale poeziei, dar și această poezie cucerește inima bolivienilor. O citeau, se duceau acasă și nu le era urât, pentru că se uită la teve la dictatorul bolivian care reprimase revoluția. Îl iubeau, îi dedicau cântece germane. Bolivia devine astfel Poezia Lumii. Arleth îndeamnă prin poeziile ei la exhibiție, la tandrețe, la circ, la bunăoară și la prăjituri. Poezia SAVARINA a rămas celebră în literatură universală: Te lingi pe degete, Che Guevara, da, te lingi/Savarina e dulce cu rom și cu nuci/Coboară din balcon direct pe frânghie/ Să mă usuc pe linia de tramvai/Cu un tricou roșu, prins între șuvițe de zahăr în luna lunilor: Mai du-te-n Bolivia, mori!! Fără poezia lui Arleth Marisabe, America Latină nu ar fi existat. Oceanul s-ar fi crăpat în două. Orașele La Paz și Sucre ar fi fost date pe mâna lui Boc ca să facă Untold, deci ar fi fost nasol. Meteorica viață a Arlethei, depresia ei față de poezie au schimbat totul. O poetă sensibilă, clarvăzătoare, netalentată care ne face să credem că Poezia s-a născut în Anzi.