CRIMA DIN ACCELERATUL DE BÂRLAD

Acceleratul de Bârlad, care face zilnic cursa Timișoara Bârlad stă să plece. Doamna Pellerin Gabi Popescu își face ultimile cumpărături: Suc galben, eugenii, varză pentru salată, ulei, țigări. Se suie în patul de dormit exact când acceleratul o ia din loc. Trenul ajunge la Bârlad după opt zile, dar doamna noastră, blondă, cu puțin noroc, înaltă, cu eugenii la ea nu s-a mai trezit niciodată. Este chemat de urgență Inspectorul Manole Ben Manole. Acesta scoate stetoscopul și declară: E moartă de opt zile. A fost ucisă. Începe ancheta, care a rămas în istoria criminalisticii sub celebrul nume ANCHETA lui MANOLE. Manole a scos un pix, un caiet și a început să pună întrebări nasoale: De ce tocmai la Bârlad? Cu ce bani ați cumpărat sucul? Cine e Dorin? Victima nu răspundea, așa că Inspectorul a continuat mai agresiv: La ce oră? E pătată gluga. Cine vă sponsorizează? La această întrebare, victima, adică dna Pellerin, s-a sculat din pat, l-a legat pe Manole la gură, a scos telefonul și a vorbit cu cineva: E un bou la mine în compartiment care mă-ntreabă de sponsor. Ce să-i spun? Să-l împușc? Cadavrul îl arunc pe geam, știu, ca data trecută. Dar nu tot p-ăsta l-am aruncat și atunci? Știi că sunt sensibilă, frilensăr, tandră. La auzul lui frilensăr, Manole și-a revenit și și-a desfăcut plasticul de la gură. O luă la bătaie pe doamna Gabi și o violă. Așa făcură și atunci. De data asta sarcina se prinse. Aveau o fată. Agripina Lautrec, așa o chema pe fată, crescuse și acum căuta un tren cu care să se întoarcă la Timișoara. Manole își zise: Criminalul se-ntoarce la locul crimei. Întotdeauna. Agripina era deja în tren. L-a luat p-ăla care se-ntorcea după trei săptămâni. Stătea la geam cu pistolul. Pe câmp o căprioară. Trase. Apoi un urs. Trase. Era și un tip din UE care îngropa pnrr-ul nostru. Nu-l nimeri. Trenul făcu un ocol și ajunse la Câmpina. Mai făcu un ocol și ajunse la Iași.Agripina aprinse lumina în compartiment. Inspectorul Manole era acolo. Număra bani din Fonduri Europene, altele decât pnnr-ul nostru. Fericire mare. Banii ăștia puteau să dispară, pnrr-ul nu. Aruncară trenul în aer și dispărură spre BNR ca să-și ascundă averea.