Citiți cu atenție prospectul

Doamna din fața mea, pe care întâmplător o cunosc, are nevoie de două pastile de kerosen multiplu, pentru a-i opri creșterea năvalnică a părului. Se scoală, de exemplu, cu părul cam de zece cm și când ajunge la slujbă îl are deja de doi metri. Și asta în fiecare zi, că biata femeie nu se mai poate urca în mașină, nu mai poate bea cafea, nu mai poate iubi, nici lătra, nici nimic. M-am dus la farmacie și i-am luat pastilele. Am desfăcut cutia ca să i le dau. Din cutie a căzut și un prospect. E ăla după care luăm pastilele, și pe care scrie Citiți cu atenție prospectul. L-am citit:

"Dimineața devreme, baba Cloanța se scoală și dă cu mătura prin tindă. Dă toată mizeria afară: coji de bicicletă, nuci roșii, pălării de soare, bikini ale unot verișoare din alte păduri, un cazan, două cișmele. E curat, închide fereastra și se așează la cafea. Cu o mână bea cafea, cu alta își piaptănă părul albastru cu ștrasuri albe de catifea. Ce-ar fi, își zice, să fac un sondaj în pădure? Să întreb unde este kerosenul care mi-a dispărut. Cu el făceam pastilele care opreau creșterea părului la femei și la animalele mari, cum ar fi elefantul.

Ajunse la cârciuma principală din pădure, Mongolul. Aici toți erau îmbrăcați în roșu, semn că băuseră kerosen, cu pălării galbene și cizme albastre, cam ca tricolorul, așa, dar care nu era chiar tricolorul nostru că pe alocuri era rupt. Un tip cu cărare pe după ureche i-a zis la mișto: Kerosenul l-a luat Trump. Hă, hă, hă, hă!!! Un altul cu două pălării pe ceafă: Ca să i-l dea lu' gagica lui, sârboaica, că să țină la pat. Ha, hă, hă, hă!!! Baba Cloanța tăcea și scria mai departe. O ospătăriță frumoasă, care ieșise acum zece ani Miss Mongolul, îi aruncă de la tejghea: Fă, babo, nu vezi că te caută moartea pe-acasă și nici nu mai apuci 11 decembrie ca să lămurim povestea asta cu România? Ce tot îi dai cu kerosenul? Clienții o aplaudară și începură să arunce cu sticle goale în Baba Cloanța.

Ajunse acasă. Intră în grajd și se duse la mielul Panait, cel care dădea Kerosen. Mai ai? Cam un litru, răspunse mielul sfârșit. Baba Cloanța îl mulse, făcu două pastile și le băgă în cutia asta pe care ați cumpărat-o voi. A se lua numai seara una, dimineața alta și cam atât, că nu știm dacă mai fabricăm, sunt multe pericole."

Am dat o pastilă doamnei, pe care întâmplător o cunosc. S-a ridicat, și-a pus o rochie roșie și a ieșit pe fereastră. A luat-o spre Casa Scânteii, cum nu mă așteptam. A cotit pe după ea și s-a îndreotat, în zbor, spre Germania. O veți vedea trecând pe deasupra voastră oriunde v-ați afla. Făceți-i un semn cu mâna.

Denis