Scrisoare deschisă de la Foişor

Berea era la rece deja, vinul aşişderea. Aceeaşi masă, că am întrebat, tot masa aia. Subiectele de aruncat pe masă erau destule: că vine Wooten, că ce mai spune şi Bob Dylan, că muzica e muzică nu spectacol cu The Wall, vrem şi cartofi prăjiţi că data trecută n-am luat, cu muştar iute, varză acră, încă un vin. Limbile s-au dezlegat şi reieşit necesar să-l încurajăm pe pretenul nostru să plece în Franţa definitiv, să muncească acolo, undeva în Burgundia. Nu banii, ci demnitatea te face să pleci şi la plecatul ăsta ,mai contribuie şi Meşleşcanu, Iojhannis, că când îi vezi îţi dai seama că ţara noastră n-o să-şi revină niciodată. Nu mai are cum. Da, chiar aşa am zis cu toţii: Nu mai are cum. Păi, da, da' poate copiii, nepoţii noştri? Nu, nu-şi va mai reveni niciodată. A avut grijă Ion Iliescu ăsta să aranjeze lucrurile de aşa manieră că nu mai pot fi descurcate. Mai luăm un vin? Da' de ce nu facem noi o scrisoare deschisă de aici de la Foişor lu' toţi oamenii politici, lu' toţi afaceriştii, gen Videanu, Udrea şi aşa, o scrisoare în care să le spunem ce ne doare? Păi, hai să scriem una. Luăm un pix roşu. Intelectualul grupului scoate o foaie A4. Scriem: Noi suntem Cuminţenia Pământului, în sensul că plătim taxe, batem din palme, voi nu, voi, ăştia de la putere nu sunteţi Cuminţenia Pământului. Şi pentru asta ar trebui să vă ciomăgim. E singura soluţie. Nu puşcăriile din care rămâneţi cu banii, nu fofilarea de la un partid la altul ca să vi se piardă urma.
Odată scrisă scrisoarea, am lăsat-o deschisă şi a semnat toată cârciuma. Erau acolo coregrafi, muncitori în Spania veniţi special, crainici de teve, actori, case de bilete, steaguri, promisiuni, două gagici care semănau cu Bonye Taylor, un sac cu cartofi, un film la televizor în care nişte indieni vroiau şi ei să semneze.
Cam asta a fost, iar acum aşteptăm răspunsul ăstora de le-am scris. Va dura o vreme, dar vin avem din belşug, nepoţi ni se nasc oricum, Cuminţenia Pământului va pleca după Badea Cârţan iar acoperiţii din România vor face copii între ei, că restul populaţiei se cară. De silă.

Denis