26 octombrie 2014

Ce-ţi doresc io ţie, scumpă Românie?

Păi, io îţi doresc pe 2015, 2016 ş.a.m.d. să rămâi aşa cum a zis Brâncuşi: Te-am lăsat săracă şi proastă în 2014, te-am găsit şi mai săracă şi mai proastă în 2015. Îţi mai doresc să nu mai ai şosele, poduri, ci cât mai multe gropi. Îţi doresc să dai amnistie, să tai pensiile, să nu faci nicio investiţie şi aşa mai departe. Îţi doresc ca la prezidenţialele de duminica viitoare să iasă toţi candidaţii, pentru că fiecare are ceva de bine cu România în care trăim şi suntem îndemnaţi să votăm naiba ştie de ce. Şi pe cine. Restul de lucruri pe care ţi le doresc, se vor întâmpla de la sine, nu mă mai obosesc să le enumăr.

Văzut Fury cu Brad Pitt. Film de băieţi, care după gustul nostru o să tragă la un Oscar. E acolo eroismul soldatului american, politeţea lui,
delicateţea, grija faţă de elementul feminin, puterea de luptă, camaraderia, viziunea, omenia şi aşa mai departe care vor atârna greu la premiu.

Simona Halep trebuie numită urgent ministru de finanţe. După aflarea câştigurilor sale, Ponta ar putea mării pensiile cu banii ei.

Calea Victoriei din Bucureşti va fi demolată. În locul ei se va construi un azil de bătrâni.

Urmărim campionatul naţional de baschet masculin. Câte un american pe ici, pe colo, în rest numa' băieţi care nu nimeresc niciodată coşul.

Combinatul siderurgic Galaţi n-a fost cumpărat de niciun Mittal. Ia fost oferit de guvernul României, pentru ca indienii să păstreze muncitorii. Un fel de mită dată pentru păstrarea locurilor de muncă ale gălăţenilor, care altfel ar fi îngroşat numărul pescarilor ciorditori.

Amnistia, ca şi mama, e numa' una şi toată lumea se teme că va fi dată după alegeri.

Ce-ar mai fi de spus? Nimic.

Denis



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: