SIGHIȘOARA 5

FOTO 1 ȘI 2 VINTILĂ DĂSCĂLIȚA A’ma ce să zic? Noaptea cădea cu ranchiună. Cu obidă că în loc să înegrească orașul îl lumina. Terasele bubuiau de lume, și piața chiar, iar noi o așteptam pe austriaca Meena Cryle. Ultima solistă a serii și a festivalului. Ceva rock ni s-a spus, comercial am adăuga noi cu un playlist pe neve că așteptam degeaba programul festivalului cum am mai spus. A’ma ne-am întrebat și noi ce știm despre Austria. Păi, aia cu Viena. Sau p-aia cu Imperiul austro-ungar. Da, dar mai e și Joe Zawinul care cu Weather Report ne-a încântat tinerețile. Ba chiar am băut bere cu moșul Joe la Big Mammou. Și uite-așa a intrat pe scenă Meena cu grupul Chris Filmore Blues Band. Cu toții fac un grup de concert foarte bine rodat. Voce puternică de rock, ritm baban, experiență scenică. Setlistul trupei, a rămas o necunoscută pentru noi, dar copiii s-au lansat într-un rock puternic cu coveruri după naiba știe ce. Antrenant, lumea s-a ridicat să danseze. Dăscălița cu Relu, Bu cu mine, înghețata lui Mircea se scurgea pe scaune pentru că atmosfera se încinsese. Da, așa era, se încinsese. De multe ori Meena o lua cu vocea înaintea trupei, așa că lui Chris, solistul chitară, i s-a rupt o coardă, Și atunci, ca în anii 70, trupa a făcut solouri de tobe,de bas, de chitară solo, de pian. Virtuozitate adică în mijlocul cetății. Ne-a plăcut vreo melodie? Ne-au plăcut cam toate pentru că vocea Meenei era de la voci adică consacrată cumva. Ce melodii am recunoscut? Niciuna, pentru că la Sighișoara calitatea setlisturilor lasă de dorit. Toate astea, cum să zic?, ne aminteau de Laura Stoica. La fel de bună, poate și mai și decât Meena. Dar ce mai conta? Noi, THE GROUP nu ne-am dus acolo, la Sighișoara, ca să ne îmbogățim cultura muzicală. Nu. Ne-am dus că ne simtem bine împreună. Că un șpriț, că mai știam unul despre celălalt câte ceva, cum ar fi că cine a mai cusut nasturi, că Legere, că Beth Hart, că cine face grătar și de ce. Noi am plecat, io și Bu, înainte de final. Am coborât panta cetății. Mirosea a căcat, orașul era plin de lume. Am zis să luăm un vin. N-am luat. Și rău am făcut pentru că ăla din frigiderul terasei noastre nu se putea bea. Mircea a aprins televizorul, Radu a venit cu niște gogoșari. Da, așa a fost. Cu niște gogoșari.