Poiana lui Manole

În faţa casei generalului Manole Ben Manole din Obedeni, jud Giurgiu e un spaţiu aşa cam ca o poiană, unde sătenii se mai adună la câte un schimb de idei. Cum cârciuma e aproape, fiecare-şi ia o bere, un vin şi ţin-te politică, sport sau trebi comunale. Se vorbeşte pe rând, elegant, fără voce tare ca nu cumva să se supere generalul şi, ca apărător al Constituţiei României, să te treacă în carte ca paragraf sau alineat că-i de rău.
Primul subiect îl aruncă tractoristul Mihai: Mie dacă-mi măreşte cota, TVA-ul, accizele Ponta ăsta io nu mai pot să lucrez cu tractoru-un particular la pădure, cum ar veni să mai fac şi io un ban al meu, de buzunar, nu. Trebuie să trag pentru cote sau cam aşa ceva. Dacă io nu mai am bani de buzunar, nu mai am de bere, berea nu se mai vinde, nu mai am bani de familie, nevasta nu-şi mai ia d-alea de faţă şi uite-aşa, toate-s înlănţuite şi pleacă toate de la munca aia în plus pe care o desfăşor după program de n-o ştie nimeni.
Al doilea subiect îl aruncă Miţa, lăptăreasa satului: Io dacă nu fur la fiecare litru de lapte o sută de mililitri, nu mai am ce da la copii să mănânce, copiii nu se mai duc la şcoală, nu mai cumpărăm caiete, copiii nu merg la universităţi şi-n felul ăsta scade numărul de stomatologi pe ţară. Deci e nasol.
Al treilea subiect este aruncat de Tudor, macaragiul aşezării: Macara nu mai am de mult, dar putem fura una de la Uieşti, e uitată acolo de mult timp. Cu ea putem ridica un teren de sport şi jucăm baschet cu ăia din Clejani. Banii de pe bilete ne vor permite să strângem o sumă cu care să facem investiţii, acum că a câştigat Iohannis, că înainte nu se putea.
Investiţii în ce, întreabă un beţiv, care stătea la marginea satului şi n-avea dreptul să pună nicio întrebare. Păi, mai zise Tudor, investim într-o brutărie, că n-avem, într-un patinoar, ca să avem ce face iarna, şi într-un urs, ca să mergem la braconaj.
Crezi că unul ajunge, întrebă generalul Manole cu interes, crezi? Că dacă e vorba de urşi, trebuie trecuţi în Constituţie şi vânaţi numai de Ţiriac. Gândiţi-vă bine când faceţi propuneri d-astea nesănătoaase. Io îl trec, să ştiţi. De care urs să fie? Carpatin? Carpatin, carpatin admiseră toţi.
Apoi, se împrăştiară pe la casele lor, care mai treaz, care mai beat, care cu gândul la gagica de-acasă, de pe cuptor.

Denis