POȘTA REDACȚIEI

Foto Tina Cumva

Spre rușinea noastră n-am răspuns niciodată scrisorilor primite la redacție. Ce-am făcut în acești 15 ani? Am zugrăvit, am desenat, am scris, am făcut copii, am modificat cotele Dunării, ne-am uitat la gagici sau am așteptat rezolvarea lui 21 decembrie 1898. Fel de fel. Scrisorile sosite de la dvs au umplut acum geamantanele, sticlele, șifonierele din redacția noastră. Vom începe să răspundem la ele. Colaboratorul nostru, domnul He’slikearainbow se va ocupa de acum încolo regulat de acest aspect al frumoasei legături dintre Călimara cu Cerneală și dvs.

ISIDORA MĂRUNT – Galați. Aveți o fată de doi ani, la grădiniță, care vrea să dea meditații la fizică pentru a-și cumpăra o casă. Drăguța de ea. Fetița, pe nume, Mellow Yellow, vrea casă cu vedere la Dunăre, două garaje, un avion mic și să predea fizica fără cărți. E posibil, ne întrebați. Da.

GEORGE CALAPOD – Mihăilești. Ne-ați trimit o poezie de dragoste ca să vă spunem dacă o puteți cuceri astfel pe iubita dvs căreia n-aveți curajul să-i spuneți c-o iubiți. Reproducem: ‘’Mama spune că ești grasă și că ultima oară când ai fost la noi aveai o pată ciudată pe fustă, așa că a zis să nu te mai văd, du-te dracului!’’ Foarte frumoasă poezie. I-o trimitem lui Mihail Sadoveanu. Dânsul se pricepe. Tot ce vă putem spune noi este că dragostea dvs este frumoasă, sinceră, naivă. Continuați.

NINEL TOYOTA 2 – Pe sub geamul meu trec zilnic grupuri grupuri de peneliști cu lopeți, găleți etc care se duc să relanseze economia. Ce să fac, să mă alătur lor? Normal. La un moment dat drumul face la stânga, luați-o pe acolo, nu veți regreta. Acolo este cel mai mare restaurant din țară unde toți acoperiții își spală banii sau fac bani cash din marfă de furat. De-asta sunt și luptele astea pentru cârciumi. Să auzim de bine.

STOIAN MAN – Am o gaură în cămașă. Cum să procedez? Vă vor răspunde cititorii noștri. E mare gaura?

LILLI GUN - Scrieți literatură română contemporană de mult. Ultimul dvs roman este de dragoste. Ceva cu un băiat care se spală zilnic pe mâini la televizor și cu o fată care face la fel. Conflictul devine din faptul că ei nu plătesc apa, lumina, laptele, ciorba de burtă, schiul, CSAȚ-ul, adică se înțelege ceva din ce vă zic? Că dacă nu, scriu alt roman. Tot de dagoste, că mai am o idée cu două veverițe și-un lup. Lupul era rău, rău de dot. Ce să zic? Continuați să scrieți doamnă Gun, literatura română are nevoie de dvs ca de apă, ciorbă, lapte și cum mai spuneți pe acolo. Succes și mai trimiteți.

DAN CAFFE – În filmul românesc La Gomera se tot fluieră, fiu, fiu, fiu. Ar fi fost frumos să fluier și eu în loc să vă scriu? Credem că da. Acolo, în film, fiu, fiu ăsta este în alt context, așa că fiți atent.
PAVEL NASOLU – O iubesc foarte mult pe Viorica, vecina mea de aceeași vârstă cu mine, nu dorm, nu cânt, chestii. Ce să fac? Fugi, dragă Paul, și când vei avea pensia mărită cu 40% întoarce-te. Ai să vezi!

ALEXANDRU CONTEXT – Ești încă marinar pe o corvetă. Ne-ai trimit un bilet într-o sticlă acum 300 de ani. N-a ajuns. Ce scria? O iubesc pe Dana, tipa din Barcelona care era pe chei când m-am îmbarcat spre Americi. Mi-a zis că m-așteaptă. Ce să fac? Vă dăm adresa: Cartierul Militari, strada Floreasca 2 bl 10, sc 11, lucrează la o băcănie la care se vând numai sticle cu mesaje înăuntru. N-o mai chiamă Dana, ci Stella și are nouă copii. Succes.

Redacția