Cu Cumințenia Pământului prin oraș

Aida a zis că tre să vadă mult din București cât stă pe aici, că odată întoarsă în Suedia o vor întreba regina Suediei și șeful NATO tot al Suediei: Cum e, fă, la capitală, acolo. Cum e cu românii ăia? Și atunci, Tina Cumva i-a dat pachet cu ouă roșii, două piftii să aibă la drum, contra căldurii. Că io le-am zis: Hai că merg și io, o lălăim prin Centrul Vechi. Da, așa a fost. Io m-am sculat din ligheanul în care făceam bankingcom de la BCR și am zis: Unde mergeți fetelor? În Centrul Vechi. Hai, că viu și io, doar să-mi iau pălăria.

Pe treptele BNR ne aștepta Cumințenia Pământului. Era pusă acolo ca să strângă bani. Dar când ne-a auzit că vrem să behăim pe la terase a zis că vine cu noi. Am făcut cerere la șeful gărzii și a învoit-o 24 de ore. În locul ei au pus-o pe doamna Gabi Firea să stea pe trepte și ză zică: Numai Dumnezeu știe dacă voi candida la Președinția României. Dumnezeu, de exemplu, a știut că eu ies primar general, eu n-am știut. Dumnezeu era și el pe trepte, era un băiat care semăna cu Arsenie Boca Jr, cu uniformă de grădinar acoperit. Dacă, Doamne Ferește, doamna Firea obosea, în locul ei era adusă doamna Monica Macovei ca să zică turiștilor străini care trec pe acolo cu ghiotura: Domnilor, eu, ca româncă, nu vreau să fiu protejată de Germania și de Franța, ci de Anglia și NATO. Turiștii aplaudă că nu-nțeleg nimic, râd e se cacă pe ei știind că românii au umor și aruncă în Monica Macovei cu bănuți de un cent.

Noi patru, io, Cumințenia, Aida și Tina Cumva facem escală la Librăria Cărturești de pe Lipscani. Albă ca un spital. Goală ca un spital cu bolnavii la saloane. Doar două babe americănoaice și noi. Aer condiționat. Cărți interesante nu sunt. Doar cutii de ceai, cd-uri, caiete, briz brizuri, chestii de agățat și cam atât.

Hai să mergem să vedem Bacalaureat, zice Cumințenia. Ce era să zică? Ce să te așteptți de la Cumințenie? Filmul e corect, chiar bun. Buni Mungiu, Titieni, Bugnar, scenariul, atmosfera, scenografia, cartierul, castingul, povestea. Doar că ai vrea să pleci foarte repede pentru că problemele de pe ecran îți sunt atât de cunoscute că începe să-ți pară rău c-ai intrat în sală. Cunoscute pentru noi, pentru români. Ăia de la Cannes au rămas tablou când au văzut ce se petrece în România cu un biet examen de bac. Film excelent cap, coadă. De văzut când aveți mai mult timp.

Cumințenia Pământului făcea pe ea și am dus-o degrabă la Green unde au ăia un wc de talie europeană. Și am rămas și la spectacol, Mălăieși în Călcâieși. O trupă ieșeani foarte tânără, care adaptase Capra Cu Trei Iezi. Se râde în hohote, textul și muzica foarte bune, iar capra, iezii, lupul, lupișorii excelenți. Bravos. Trupa mai are, în Herăstrău, pe 8 iulie, un spectacol cu Mioritza. Poate mergem.

24 de ore au trecut repede. Am dus-o pe Cumințenie înapoi la BNR. Ea n-ar fi vrut. Ar fi rămas Aida, dar telefonul îi zbârnâia. Era regina lor, a Suediei, care-o chema la ceai. Oricum era târziu, zburau deja cocorii, berzele și șoimii. Cu berzele astea era de fapt o mare problemă. Că ne-am uitat atenți la ele și ce credeți că făceau? Duceau Cumințenii, în loc de copii, tuturor maternităților din țară. De la noi, din țară. Pe cuvânt.

Denis