DORDE NEUNDE, premieră arado-timișoreană, de ȘTEFAN IORDĂNESCU

Cică o pereche de împărați, soț soție, nu putea avea neam copii. Încercaseră în toate felurile. Și nimic. Chestia era stringentă, de viață și de moarte, pentru că nu aveau cui lăsa angaralele împărătești. Aud de un bătrân care le avea cu leacurile, cu vrășile, cu previziunile. În urma vizitei la moșneag, Împărăteasa rămâne gravidă. Copilul însă, la naștere, plângea foarte tare, spărgea geamurile. Ca să-l liniștească, Împăratul îi face tot felul de promisiuni fără succes. În cele din urmă îi promite că îi va oferi tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Plodului îi convine și pleacă imediat în lume să-și caute idealul, menirea cum vreți. Mai ales că Împăratul s-a dovedit că nu-i putea oferi ce-i promisese. Asta este povestea basmului cules de Petre Ispirescu la 1862. Poate că ar fi rămas un basm dacă în 1968 Elisabeta Bostan n-ar fi tras pe peliculă povestea. Și a ieșit un film artistic nul și inutil asemenea regizoarei. Deși în pelicula Elisabetei Bostan joacă toată floarea cea vestită a cinematografiei române, Carmen Stănescu, Emanoil Petruț, Ana Szeleș, Margerata Pogonat, filmul face un deserviciu minunatului basm al lui Petre Ispirescu. Trec anii carvazică și Eduard Covali, director Teatrul Tineretului Piatra Neamț, face și el o versiune scenică a basmului. Dacă nu ne-nșelăm prin anii 70. Versiunea lui Covali este preluată de Cătălina Buzoianu și trasă în stagiunea anilor 80 la teatrul bucureștean Bulandra, având un succes major în turneul francez al teatrului în Franța, Nancy. Iar trec anii, cum e și normal, și mai deunăzi, 2022, Ștefan Iordănescu face o preluare după Cavali și pune și el în scenă printr-o colaborare a Teatrului Merlin Timișoara cu Teatrul Ioan Slavici din Arad, celebrul basm, care acum, în versiunea regizorului Iordănescu își schimbă numele în Dorde Neunde.

Spectacol care a avut premiera la începutul anului 2022. Subiectul este asemănător basmelor în ceea ce priveşte eroii şi motivele populare, incipitul fiind reprezentat de formula iniţială tipică: „A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti”. Așa că nou născutul, Făt Frumos, năzdrăvanul și plângăciosul Făt Frumos, pleacă în lume să-și caute, cum spuneam, tinerețea fără bătrânețe și viața fătă de moarte. Probabil că nu numai pentru el, dar asta n-avem de unde ști. Călătoria băiatului de 15 ani relevă, de fapt, dreptul nativ al omului la fericire şi refuzul de a accepta o viaţă banală, mărginită între limitele umanului. Se pare că motivul mitologic al copilului care nu acceptă să se nască nu se regăseşte în folclorul altor popoare. În basmul Dorde Neunde conflictul nu se manifestă între foiţele binelui şi ale răului, între adevăr şi minciună, ci există numai lupta omului cu sine însuşi pentru a-şi împlini idealurile. Făt-Frumos este personajul principal din basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă rară de moarte, iar numele-generic de erou al basmelor populare româneşti ilustrează ideea că protagonistul întruchipează modelul de cinste, dreptate şi adevăr, constituind imaginea forţelor binelui. Ne-au plăcut toate secvențele călătoriei dar în special cea în care eroul nostru este mânuit ca o marionetă, foto sus cu el tras pe sfori. Un spectacol de referință, scris și regizat de Ștefan Iordănescu, foto nenea cu barbă și cu părul vâlvoi, secondat de Dorothea Iordănescu muzică și scenografie. Apoi, excelenta coregrafie a Maurei Cosma, urmată de echipa de actori Paul Lăzărescu, Raluca Grumăzescu, Lenuța Dorobanțu, Oana Rogojină, Mircea Moș, Lăcărmioara Szlanko, Cosmin Blaga și MIrcea Moș, fac din spectacolul Dorde Neunde o realizare modernă, de văzut. DENIS DINULESCU.