Sutele de pacienți care-și așteaptă doctorii în fața Spitalului mai sunt încă costumați. N-au au apucat să treacă pe acasă după Halloween. Cele mai multe sunt femei, pentru că la Flilantropia este și maternitate, sunt haiduce, zâne, pirați, pline de sânge pe față, au săbii și iatagane. Dar și pacienții bărbați de la alte secții au cam aceleași costumații. Unul e mascat în Trump. Altul în Iohannis și-și tot dau unul altuia câte o șapcă. Un rus fură ceasurile. Altul e senator. Câte un doctor apare la poartă și-și strigă pacientul. La chemarea lui, un cerșetor intră după el. Își leapădă din mers costumul și dintr-un buzunar apare plicul. Doctorul îi spune: e băiat, s-a născut de doișpe kile. Și pac, direct la salonul de leuze. Mulțimea din fața spitalului este deja învinsă. Se citesc în ochii lor întrebările esențiale ale vieții: o scăpa?, ajunge cât am pus în plic?, o fi vreun doctor mai bun în oraș?, dacă rămâne fără picioare?, o să ne dea căruț pe asitență socială sau îl plătim noi și altele mai nasoale pentru care ajungi la spital. Sora mă pune la laser și imediat aparatul țiuie a voie bună. În salon e cald, pacienții de demachează, unul leapădă un bostan, iar eu dau drumul, ca de obicei, la Netflix. Azi avem interviu cu rapperul Jay - Z. Mărturisesc că nu am știut ce-i aia până mai deunăzi. Nici de rapp, nici de hip hop n-am avut habar. Ceva 50 Cent, ceva Eminem, ceva Kayne West și cam atăt. Așa că atunci când la Dave Letterman a apărut Jay – Z am tresărit, am devenit curios și, pe fundal, am căutat o melodie de-a lui pe Youtube. Melodia m-a lăsat rece, dar trebuie să vedem de ce Jay – Z a luat 14 Grammy, a fost nominalizat la alte miliarde de premii și are un album, Reasonable Doubt de referință în istoria rapperului. Ce-i aia rapper? Cu ce se ocupă ei? Păi, ei sunt purtătorii de cuvânt ai frământărilor sociale. Mama dvs, de exemplu, are o frîmântare: să dea de mâncare la porc sau să-l dea pe bărbatu-său afară din casă că vine beat și o bate? Ea, femeia, o poate spune doar în livingul personal, dar Jay – Z o poate spune lumii întregi. Și frământările planetei continuă, așa că Jay – Z și alții ca el, la duce prin lume neoferind soluții. Cam asta e. La David Letterman poți să discuți despre Trump. Îți place sau nu. David Letterman este nemulțumit de administrația Trump. Jay – Z cam la fel, pentru că nu a rezolvat nici migrația, nici lupta rasială, nici cu asasinarea lui Floyd, băiatul ăla negru. Jay – Z a avut cam același parcurs pe care l-au avut soliștii din domeniu: familii sărace, mesaje puternice în melodiile lor, iar apoi o nevastă care te pune pe linia de plutire. În cazul de față e Beyonce. Restul, ca să nu mințim, e talent, muncă, afaceri, o casă de discuri, răbdare, prietenie. Jay – Z, de exemplu, a vândut până acum 50 de milioane de discuri. Letterman este ca de obicei, strălucitor. Cei doi se înțeleg de minune, pentru că și Jay – Z este un băiat destupat la minte. Destupat bine. În fața spitalului aceeași pacienți umili, cu plicuri doldora. Unul costumat în cocoș făcea cea mai mare gălăgie: cucuriguuuuuu, cucuriguuuuu!!! și agita o sacoșă de bani. A fost împușcat. Ciorba rezultată a fost un succes.
d.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: