Brexit

Manole Ben Manole, generalul care apăra Constituția României pe râul Neajlov, ieșise pe verandă. O urmărea pe Florica Ben Florica, nevasta lui, trebăluind prin curte fără nicio grijă: muta un nuc, căra fasole, arunca un lighean în capul porcului, recita discursul lui Isărescu despre ceva ce nu înțelegea și gata. Auzi, fă, îi aruncă generalul dintre paginile ziarului, Brexitul ăsta al Angliei afectează și vreo trei sute de mii de români. Ar trebuie să facem ceva pentru ei, că vreo zece mii sunt de pe Neajlov, de prin satele de până la Stâlpu sau Călugăreni. Înțelegi? Că așa scrie în Constituție: în caz de Brexit a se căuta în dicționar și a se vedea ce înseamnă. Ori, asta înseamnă.

Dădură anunț în ziar că ajută românii din Brexit. Săracii oameni sunară la telefon: ce ne puteți oferi de muncă? N-avem muncă nu ne-ntoarcem. Auzi, fă, ce slujbe să le dăm ăstora din Brexit ca să se întoarcă acasă? Păi, măi, Manole, pe Neajlov nu sunt slujbe, n-au fost niciodată. Nu scrie în Constituție? Ba da. Și totuși? Păi, e un post de jurat la Clejanii au Talent, mai e un loc lângă aia din Clejani, Viorica, de tot apare la televizor. Păi, da, măi, femeie, dar ei sunt zece mii. Și ce-are-a face? Fac pe rând. Lasă că și Mihaela Rădulescu mai pleacă și ea pe-acasă, lasă că Florin Călinescu mai joacă și el teatru, așa că ne-am descurca. Tu zi-le să vină, să dea casting.

Florica Ben Florica era deja la poartă. Venise comis voiajorul care vindea aparate de ascultat performante. Auzi, Manole, cumpărăm și noi unul? Putem asculta de la doi kilometri pe ăia care nu respectă Constituția. Da, ia două. Unul pune-l în copac, ca să auzim cale de câțiva kilometri, și altul pune-l în cameră la mine ca să ascult ce faci. Acum, lasă-mă, mă duc în Ghimpați că a venit o jurată pentru Clejanii au Talent taman din Brexit.

Seara veni repede, ca o glumă indecentă, și-o surprinse pe Florica Ben Florica sub nuc. Sub nucul în care era instalat aparatul de ascultat recomandat de doamna Kovesi. La un moment dat auzi, din copac, două voci, din care cea masculină era a lui Manole: Auzi, fă, am un Brexit de nu poți să-l duci. Hi, hi, hi, hi, făcea femeia. Dacă-l scot din pantaloni, mamă, mamă, n-ai văzut așa ceva. Hi, hi, hi, hi, făcea femeia. Tot ea: Și nu vrei să-l folosim pe Brexit ăsta? Ba da. Dar îmi dai mie postul de jurat la Talentele din Clejani!! Da, mai e vorbă? Și-ncepu o vânzoleală de mama focului.

Doamna Florica Ben Florica plângea. Scoase cuțitul să se sinucidă. Acolo sub nuc. Poate îngropată sub nuci. O moarte d-aia, babană, care să poată fi trecută în Constituție. Când să-și taie jugulara, aparatul învie din nou. Iar două voci, una feminină rău, cealaltă a lui Manole: Auzi, fă, am un Brexit de nu poți să-l duci. E trecut în Constituție, așa că e lucru serios. Ia pune mâna!! Hi, hi, ha, ha, hi, hi, da, așa e!!!

Denis