Adam vorbea la telefon cu Eva. Adică Adam Mergebine din comuna Călugăreni, județ Giurgiu, vorbea în fiecare dimineață la telefon Cu Eva Babălată din orașul Giurgiu, care era iubita lui. Auzi, dragă, să treci pe la mine. Azi ne putem pune planul în aplicare, te iubesc. Bine, Adame, trec. Să iau și mitraliera, cum am vorbit? Da. Că după ce ne pozăm cu șarpele și cu mărul dăm iama prin județ ca Bonnie și Clyde. Nu așa am vorbit? Că nu mai lăsăm piatră peste piatră în Giurgiu ăsta și-apoi ne mutăm în Teleroman de unde e Dragnea ăla, ca să ne înscriem? Ba da, așa am vorbit. Te pup, te iubesc, te iubesc de șase ori.
Șarpele Siomionesc Dorel, o reptilă specială din comuna Podișor, județ Giurgiu, era la cules de mere. Unul îi plăcu în mod deosebit, unul roșu, verde, cu semințe de aur, mare cam la trei kile, îi plăcu deci în mod deosebit, îl luă în gură și se sui în copac. În cel mai apropiat copac. Văzu așezându-se sub o creangă pe doi țărănete de prin comunele vecine, unii de-și ziceau Bonnie și Clayde dar erau de fapt doi pârliți de necalificați, Adam și Eva. Vorbeau: Vezi șarpele ăla lung și prost din copac? Da, Adame, îl văd. Păi, e așa de prost, că și-a lăsat nevasta acasă și acum aia se regulează cu zmeul Bonifaciu, ăla care a venit în sat la noi de la MP, mișcarea aia. Șarpele când auzi, era să moară de indignare. Vorbi: Bă, șerpoaica mea nu se regulează cu Bonifaciu, moment în care scăpă mărul din gură. Mărul îl lua Eva, împușcă șarpele și-și făcură o poză. Aveau nevoie de ea la înscrierea în PSD, ca să dovedească că ei sunt..
Pe drum, spre Teleorman, Bonnie și Clayde împușcară tot ce prinseră: oameni, butoaie, mașini de cusut, șoferi beți, casiere, balerine, muște, astfel că ajunseră la sediul PSD blindați de glorie. Se înscriseră și o luară spre casă. Spre casa ei, că la el în sat nu se mai puteau arăta, că la marginea satului îl aștepta nevasta pe Adam cu toporul. Și cu cei 9 copii.
Ajunși la Giurgiu, se băgară sub plapumă și se iubiră doi ani. Făcură trei copii, se îmbătară de zeci de ori cruce, distruseră mii de cearceafuri, ascultară Delia de sute de ori, râseră și se strâmbaseră de milioane de ori, se lăudară cu goliciunea lor până adormiră. Apoi, că așa e în poveștile frumoase, trăiră până la adânci bătrâneți în căsuța lor cu șindrilă albastră pe care și-o făcuseră cu darea în plată.
Denis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: