25 septembrie 2014

14

Un nou film românesc, seria a doua a lui 15, cel al lui Sergiu Nicolaescu. Dacă în 15 nu prea era vorba de nimic, în 14, şi cu atât mai puţin în seriile viitoare 13, 12 şi aşa mai departe, nu e vorba decât despre nişte candidaţi la preşedinţia României uniţi în cuget şi-n simţiri la decojirea ţării de tot ce are pe ea: oameni, animale, păsări, industrie, şosele şi bani.
Dar să începem cu începutul. Într-o dimineaţă cu un soare din 1950, dar totuşi în 2014, de la BEC ies 14 fraţi întru binele României. Unul e transilvan, altul e muntean, altul e din Galaţi, unul e Vadim Tudor şi două femei, naiba ştie ce căutând să umble la interesele ţării. Pe treptele BEC, cei 14 vorbesc: Io o să vorbesc cu poeţii acoperiţi să scrie laude pe toţi pereţii ţării. Io o să vorbesc cu toţi editorii acoperiţi să scrie cărţi de solidaritate cu toţi 14, în felul acesta se va dezvolta turismul şi navigaţia. Io o să iau banii de irigaţii şi-o să irig în dreptul Palatului Cotroceni, în aşa fel încât Obama să poată veni cu elicopterul. Nu cu vaporul? Nu.
Cei 14 se duc la masă. Aici, una din cei 14 stă picior peste picior şi i se văd chiloţii. Aşa că cei 14 iar vorbesc cu privirile arzând: Ţara e ca o pereche de chloţi, îi dai departe, ţi-i bagi în buzunar şi şo pe ea. Bă, ce roz sunt.
La un moment dat, apare Ion Iliescu, mentorul celor 14. Care zice: V-am crescut până la vârsta asta printre dosare grele, ba acoperite, ba nu, aşa că nu mă faceţi de râs acum la bâtrâneţe. Aplauze. Pupături. Pentru că masa era tare bună, sunt p-acolo şi nişte râgâituri.
Filmul se termină cum cei 14 câştigă preşedinţia României şi îşi împart zonele de influenţă, banii, stadioanele, spitalele, regiunile, oraşele, căile ferate pentru a le acoperi de acoperiţi, iar ei se duc la mare. Nu la asta, la a noastră. Ci la a lor, o mare pe care şi-au cumpărat-o în timp ce cântau melodia: Să-mi scri din depărtare o scrisoare.
Aşa, aşa. Filmul are şi hore, şi oameni proşti mergând la vot, şi copiii prezidenţiabililor, şi vorbe de ocară pentru alt candidat, şi pe Radu Beligan, şi aşa mai departe.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: