Trimisa din Suedia, ca e mai ieftin, unde am intrat direct în anotimpul
toamna. Cum era cîntecul ala? “Si-am ramas numai cu amintirea.” Una, doua,
trei, mai multe. Blugii taiati sub fund, cu buzunarele atîrnînde. Masinile care
spalau strazile chiar daca plouase mai devreme. Gunoierii care rasturnau
tomberoanele cu sticla la ora 5 dimineata. Plajistii sclipitori de la orele 12-16.
Porumbeii care se apropiau tiptil de fiecare biscuit rontait pe plaja. Autobuzele
care circulau din jumate în jumate de ora, toate liniile în acelasi timp, unele
cu pauza la prînz. Marseieza uneori de neînteles. Înghetata de seara si panaché-ul
de la aperitiv. Taxele misterioase pentru autostrada. Cuscus, merghez, pepene
galben. Multe brate si picioare imobilizate, pentru ca în oras se afla un
Centru de reabilitare fizica. Concursul de vîslit în cada. Borcanul de busuioc
din fereastra si aroma lui. Usa dubla de la intrarea în bloc, care trebuia
închisa cu grija, altfel intrau tinerii sa fumeze jointuri si aruncau resturile
în cutia postala. Localnicii care îi trimiteau sistematic pe turisti la ei
acasa. Vecinii de peste drum, la o aruncatura de slapi. Cîrligele de rufe pe
care le adunam de pe strada. Prosoapele cazute de pe sîrma peste noapte si atîrnate
de binevoitori pe pervazul ferestrei de la parter. Pantofarul care era dezolat
ca ma pierde de clienta. Bagheta buna cea de toate zilele si cea proasta cînd brutarul
cel bun stingea cuptorul. Vinul varsat cumparat de la magazinul de lînga
Carrefour. Patrunjelul oferit gratis de precupeata daca îi cumparai niscai
legume. Ioan T. Morar sau sosia lui pe o strada în La Ciotat. Macelarul
meserias Khaled si carnea lui halal. Lumina orbitoare. Soare. Mare. Mistral. Vara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: