27 august 2017

Viața la țară 4

Sătenii din V mi-au zis să fiu PR-ul lor. Domle, fi piarul nostru, du-te la guvern și cere cireși, biscuiți, cerneală, amenzi. Dar cel mai important e să ne schimbe numele. Ca ăia din Olt Romanați. Noi să fim satul Harap Alb. Îți dai seama ce lovitură agricolă, turistică, financiară ar fi. Întreabă cineva: Un te duci domle. La Harap Alb. De unde-i gagica asta așa mișto? Din Harap Alb. Mai sunt? Oho!!! Și albe, și de culoare, și mov. Cu țâțele albe ca zăpada. Un tip cu un pepene între picioare făcu un proces verbal. Eram oficial PR-ul satului. Aveam două ecusoane: unul cu V, altul cu Harap Alb. Am pus să se construiască o statuie uriașă în centru, care să se vadă din București. Ea îl înfățișează pe Harap Alb cu izmene albe, iie albă, palton alb pentru la iarnă, cărând mii de pâini, că ăsta e specificul satului. Mașinile cu, să zicem, olandezi sau americani, trec, opresc, miros pâinea și continuă spre Urziceni.

Ne-am retras în bătătură. Exact când a sosit dna Stela, zisă și Mama lu Varza. Uite cum faceți: tăiați varza de salată, puneți sare, mărar. Nimic altceva. O puneți în ce borcan vreți. Închideți. Și lăsați borcanul în bucătărie. Nu în frigider, nu la soare. În trei zile s-a murat, iese o salată colosală. Așa a fost. A mai zis: până diseară când veniți vă fac varză cu ciolan, n-am ciolan, dar se rezolvă.

Ne-am suit în mașină și ne-am dus la Bulbucata. Sătenii din Bulbucata, Ioana Crăciunescu, Mircea Florian, Rodica Ion, alții, mi-au zis: domle fi PR-ul nostru. Du-te la guvern și zi-le să ne schimbe numele. Să ne zicem de acum încolo satul Harap Alb. Ăia din Olt Romanați de ce pot? Ar fi o lovitură financiară, agricolă, turistică. Am acceptat. Ecuson cu Harap Alb aveam, așa că am pus să se construiască în centrul satului o ecvestră cu Harap Alb. Trec, să zicem, turiștii englezi și zic: uite, ăsta-i calul lui Cromwell. Și fac reclamații la ONU. Și așa ieșim în evidență, ne știe lumea ca popor, ca călăreți, ca români.

Pe drumul de întoarcere. Mihăilești, chestii. Trecere de pietoni în Bragadiru. Pe zebră trece Harap Alb. Îmi face semn să viu la primărie. Mă duc. Ăia îmi zic că dacă nu vreau să fiu PR-ul satului, mai bine zis oraș. Am zis că da. Și acum suntem în ședință.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: