SIUCĂ și SIOLACU STUDENȚI LA OXFORD, DE MIRSEA CĂRTĂRESCU

Pur și simplu din întâmplare urmărim emisiunea de pe TVR 1 a Mirelei Nagâț Cooltura din 6 mai 2022. Invitat Mircea Cărtărescu. De cum deschide gura se vede că omul minte de-ngheață apele iar moderatoarea n-are ce-i face. Zice Cărtărescu: M-am întors de la Bogota, am făcut un turneu în Columbia acum în 2022 pentru că grație traducătorilor mei de spaniolă toți columbienii mă citesc. Adică, zicem noi, columbienii citesc cu o mână Cărtărescu iar cu cealaltă ascultă Shakira. Nu rău. Mai departe. Columbia s-a schimbat mult, e liniște, Pablo Escobar e amintire, iar poporul are timp de citit. Adică, zicem noi, imagini din media columbiană ne prezintă arestarea lui Otoniel, Dairo Antonio Usuga, socotit mai criminal ca Escobar, mai bogat, mai spaima Americii. Mințind în continuare, Cărtărescu lasă vag impresia că a fost invitat la Târgul de Carte de la Bogota din mai 2022. Ceea ce nu-i adevărat, pentru că România n-a fost invitată și nicio fotogafie din zilele târgului nu-l leagă pe acest individ de eveniment. Mințind cu nerușinare, Cărtărescu zice în continuare că cititorii din Bogota îl opreau pe stradă și-l strigau Mirsea, ei neputând pronunța ce-ul românesc. Nici ci-ul. Trăgeau de el pur și simplu și-i cereau autografe. Apoi, se miră că ambasada română n-a trimis niciun om la eveniment. Păi, n-avea de ce întrucât dat fiind că Cărtărescu dacă chiar a fost la Bogota a fost ca persoană particulară. Cărtărescu minte fără umor, infatuat, mediocru, așa cum și scrie. A fost, de exemplu, la casa lui Marques, dar nu ne spune dacă prozatorul columbian era acasă iar dacă nu era de ce s-a dus. Scriu ca să trăiesc. Asta se poate, dar dacă poate trăi și fără scris mai bune n-ar scrie și ar inventa alte mijloace de a-și plăti chiria de la buget. Din banii noștri. În final aflăm că omul nostru a fost în audiență la șeful Columbiei, Gustavo Petro, și s-a angajat să scrie un roman fluviu cam ca un Veac ăla de Singurătate numit Siucă și Siolacu studenți la Oxford. Asta-i minciuna noastră gogonată, dar ce contează?