Vedere de la Mediterana - 3

Stiri locale bîntuite de mistral. Zile de plaja putina, cu cantitati mari de nisip la bord si-n nas, gît, ochi, urechi. Se mai întîmpla si din astea, noroc ca-s mai mult localnica decît turista, si nu trebuie sa-mi numar orele de plaja. Mai am hat-hat si-s deja bronzata. Asa ca circul prin urbe, mai la un doctor, mai la o posta sau la piata. Ba nici nu trebuie sa ies din casa: daca am pîine, circul intra pe fereastra deschisa. Localnicii au temperament, se cearta în gura mare si cu ferestrele deschise si mai cheama si politia sa faca galerie.

Martea e zi de piata întinsa pe toate stradutele din centru. Cu greu înaintezi printre papuci, sosete, cepe si pepeni la 3 euro kilul. O mica parte din circ revine seara, la piata de noapte de care am mai vorbit, animata de-o gurista neobosita. Luuuume si catei, mai mult de talie mica. Parca toate vînzatoarele si coafezele sînt echipate cu un catel, iar numarul de saloane de frumusete pentru catei e egalat doar de cel al centrelor de servicii funerare. Deunazi am vazut o cetateanca strîngînd în punguta rahatul lasat de patruped pe strada. Bravo, tanti! Era prima persoana pe care am vazut-o facînd acest gest pe aceste plaiuri.

Ca o vikinga demna ce ma gasesc, în fiecare dimineata îmi depun deseurile reciclabile în containerele prevazute în acest scop. Spre deosebire de Suedia, aici sînt numai 3: pentru sticla, hîrtie si ambalaje (plastic, metal, carton – la gramada). De fiecare data vad numai cetateni de vîrsta a treia în preajma lor. Pfiuuu, ce-am îmbatrînit! Despre asemanari si deosebiri dintre francezi si suedezi într-un episod viitor.