19 noiembrie 2013

Trăind în viitor cu Nana

Suntem în anii 2080 şi autostrada spaţială ne duce spre staţia cosmică agricolă Nana. * Nana este o localitate agricolă spaţială, lângă Călăraşi, care a fost utilată cu mijloace de la Silicon Valley prin anii 2014, când preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, s-a decis să facă agricultură. * După mandat. * Da, după. * Suntem întâmpinaţi de câţiva agricultori care vorbesc prin manşetă. * Sunt mulţi, un milion, semn că la Nana agricultura e bine păzită şi semn că pariul cu agricultura a fost câştigat. * Nana nu are preşedinte, ci un prim ministru în care-l recunoaştem vag pe Traian Băsescu. * Dar nu e el, e doar primul ministru de la Nana. * Aşa i se şi spune, pe scurt, Nana. * Nana comandă ceva în manşetă şi apare un tractor spaţial format din două roţi reşapate şi dintr-o Dacie salvată de vauccere. * Toată agricultură de la Nana, ne spune Nana, este bazată pe permacultură. * Adică pui o gutuie în pământ şi din ea, cu grijă, ies roşii, mere, nuferi şi usturoi. * Această bogăţie de legume şi plante nu foloseşte la nimic concret, adică nu hrăneşte pe nimeni, ci este folosită în artă. * Pentru că la Nana vin zilnic pictori spaţiali, veniţi din alte sisteme solare, şi fiind curioşi de-o gutuie, de-un usturoi, pictează câte un exemplar şi-l iau cu ei. * În acest fel, Nana e cunoscută în toată lumea. *  Nana ne conduce în continuare la grajduri. * E un taur aici. * Cu un cip între picioare. * Un cip lung de 60 cm. * Când trece o vacă prin dreptul lui, cipul face un zgomot şi vaca, cât e ea de deşteaptă, pac, se înfige în cipul taurului, numit de altfel, pe bună dreptate, Sultanul Cip. * Taurul e bun şi la vedetele şi moderatoarele teve, care acum în 2080, au numai sâni care atârnă pe culoarele instituţiilor la care sunt chemate. * Mergem mai departe cu Nana. * Pe stadionul spaţial din Nana este un meci de fotbal. * România joacă cu nimeni, pentru a se califica la Mondialul următor, cel din 2098, care se va ţine în România, dar la care nu are dreptul să participe decât după un baraj cu Germania, Franţa, Andorra, Tunis, Focşani, Constanţa sau Albania. * Se aude un cântec, semn că la Nana cântecul şi veselia sunt bune prietene. * Cântă Angela Similea cu Aurelian Andreescu, care printr-un procedeu de laborator au fost reînviaţi, iar acum înveselesc Nana cu celebra melodie a anilor '70, Copacul. * În timp ce cântă, un copac iese din pământ. * Copacul, tratat şi el cu moderna metodă a permaculturii, este un măr, care pe măsură ce notele şi refrenul inundă Nana, face pere, pepeni şi cozonaci. * Ultimul popas, în sala de cinema. * Ultima din România. * Ultima, dar cea mai modernă din lume. * Vedem filmul românesc, Nana e-n toate, regia Titi Popescu, scenariul Tino Furtună. * E fără dialog, sunt doar nişte pete de culoare, care sugerează stări. * Când ea e supărată, ecranul e negru, când ea pupă copilul ecranul e galben, când el, sătul, îi dă o palmă ecranul e roşu. * Şi tot aşa. *  Plecăm din Nana cu un sentiment de împlinire, de satisfacţie. * Acel sentiment care te face să fii mândru că eşti român, şi că tot ce a însemnat ţara asta, de 3.000 de ani până acum, n-a pierit, ci există prin această Nana. * Şi aşa mai departe.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: