M-am apucat de citit
această carte după 2 ani de studiu al limbii suedeze. Cărţi de gramatică,
exerciţii de tot felul, ziare locale, prospectul mașinii de spălat… câte nu
mi-au trecut prin faţa ochilor în strădania de a învăţa limba lui Tomas Tranströmer
(premiul Nobel pentru literatura în 2011). Plus alte cărţi scrise în așa-zisa
suedeză simplificată, adică folosind propoziţii cât mai scurte și mai lipsite
de podoabe stilistice. Simţeam nevoia să citesc literatură de calitate, să văd
un scriitor bun la treabă, să-i sorb vorbele ca să scap de senzaţia de uscăciune
provocată de suedeza scolastică. Iar cu acest roman am fost servită.
Mărturisesc că, în
ciuda bunelor referinţe - în 2002 romanul a câștigat prestigiosul premiu suedez
Augustpriset -, am deschis cu îndoială această carte, al cărei autor e și cântăreţ
și actor. Vallgren nu era un debutant la momentul publicării ei, ci un scriitor
confirmat și ambiţios ce urmărea, prin acest roman, să-și îndeplinească dorinţa
de a fi comparat cu Umberto Eco și Gabriel Garcia Márquez.
Răstălmăcire modernă a
poveștii “Frumoasa si bestia”, romanul are acţiunea plasată în secolul XIX și
îl are ca personaj central pe Hercule Barfuss. Acesta se naște într-un bordel
din Könsigsberg în 1813, este surdo-mut și handicapat fizic (nu are braţe). E
deci un pitic diform și respingător care are însă darul de a citi gândurile
celorlalţi, iar acest dar otrăvit îi va hărăzi o soartă cruntă, dar ieșită din
comun, și dușmani foarte periculoși. În același timp, el poate “planta” gânduri
în minţile celorlalţi oameni, ba chiar și ale animalelor, și astfel îi poate
controla. Din cauza înfăţișării lui înspăimântătoare, Hercule Barfuss este implicat
în diverse situaţii care îi pun viaţa în pericol.
În aceeași seară cu el se
naște și o fată, Henriette Vogel. Pe cât e el de hidos, pe atât e ea de frumoasă.
Ei sunt unul opusul celuilalt și, în mod surprinzător, suflete pereche. Cresc
împreună, iar odată cu ei crește și iubirea lor. Destinul îi desparte când au
11 ani și, de atunci, singurul scop al vieţii lui e să o regăsească pe ea. Până
la urmă reușesc să se întâlnească, însă povestea lor de iubire are un final
tragic: Henriette moare, iar Hercule se hotărăște să o răzbune.
Cea mai mare parte a cărţii
e dedicată acestei căutari și apoi răzbunării. De la mănăstire la spitalul de
nebuni, de la Vatican în lumea circului, de la iezuiţi la socialiști, călătoria
se termină tocmai în… America, unde Hercule își găsește liniștea sufletească și
o societate dispusă să-l accepte așa cum e.
Ceea ce la început părea
un roman de iubire se transformă în povestea unei răzbunări, cu intrigi
captivante și scene sângeroase, ca un thriller din zilele noastre, gen foarte
popular în Suedia, dupa cel poliţist. Roman istoric, gotic, social, de iubire,
de idei, această carte reînvie scriitura romantică, dupa gustul și ambiţia
autorului. E o carte despre slăbiciunile și prejudecăţile oamenilor, de atunci
ca și de acum, despre incapacitatea lor de a accepta diferenţa și ceea ce iese
din norme, despre intrarea în epoca modernă. Opoziţiile acceptabil / de
neimaginat în societate, secret / public evoluează odată cu mentalităţile,
trecerea timpului și depărtarea de bătrânul continent.
Încă de la primele
pagini cititorul e cucerit de virtuozitatea mânuitorului de vorbe. Cine iubește
descrierile îmbelșugate se va desfăta cu această carte care, fără îndoială, e
mai bună decât orice film s-ar putea realiza după ea. Cititorul își pierde
respiraţia în construcţiile lingvistice ameţitoare cu serii nesfârșite de
epitete și metafore. Povestea e pasionantă, iar povestitorul o deapănă
magistral. Pe cât e de originală, pe atât e de cuceritoare, îndrăzneaţă și
eretică. Grijă mare, cititorule, să nu-ţi pierzi credinţa pe măsură ce ţi se
dezvăluie secretele Vaticanului! În anii 1800 autorul ar fi fost trimis pe rug
în urmă publicării unui astfel de roman, însă în anul 2002 a primit un premiu
literar de excelenţă.
Un roman romantic scris
în anii 2000? Da, și încă unul foarte bun. De unde se vede treaba că, uneori,
te poţi duce cu sacul la pomul lăudat.
Den
vidunderliga kärlekens historia – Carl-Johan Vallgren, Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2002.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: