03 martie 2021

Seară de literatură la Gulia

De ziua scriitorului mondial, 3 martie 2021, am fost invitat să citesc literatură mondială în satul Gulia, com Tărtășești, județ Cutare, cum te duci spre Târgoviște încolo. Așa că am luat literatură română cu mine, cea mai bună din cea mondială, am umplut o sacoșă cu merinde că dacă m-apucă foamea cât citesc și țop în mașină. Luasem Baltagul, Frații Jderi, și alți scriitori mondiali precum Adrian Păunescu și Ana Blandiana, zic la-ntâmplare. Mă așteptau Madam, Cătălin, fata lor, Eliza și câinii.
Dornici cu toții de literatură mondială, așa că Madam a făcut tochitură. Cu tot ce trebuie, ouă, mămăligă și se-nserase. Se-nserase nu zic de rău, că nemaifiind nicio construcție până hăt departe vedeam munții, marea, câteva râuri despre care era vorba și-n literatura română de-o luasem cu mine. C-așa-i scriitorul mondial: plin de natură. Era frig afară, da’ ne-am încălzit că la știri a zis c-a luat Elena Udrea 8 ani, ceea ce s-ar putea să nu fie adevărat, că nimic nu e adevărat în Justiția română fie ea mondială sau nu. A mai zis la știri nu știm ce și am desfăcut o sticlă de vin. Mondial rău, nu așa. Și atunci, pe geam, am văzut-o pe tipa cu Baltagul din literatura română care plecase după dispărutul de bărbatu-său. Nu era nicăieri. Nici câinii nu-l simțeau, deși erau babani și mâncaseră bine. Cum stăteam noi așa pe terasă, scriitura asta mondială trecea pe lângă noi și nu băgam de seamă, nu ne-nfiora cu nimic. Nu tu emoție, nu tu furtună de lacrimi, nu tu nimic. Doar că se certau Blandiana cu Dinescu, dar ăștia-s alți scriitori, nu-s mondiali, nu, nici vorbă. Am citit eu ce-am citit, până ne-a cuprins pofta de ciocolată și atunci a zis la știri că și pe Ioana Băsescu o paște pușcăria, ceea ce iar ține de literatura viitorului, că în cea actuală ea va fi bine mersi. Ea, Ioana. Satul Gulia e cam firav. Ici o casă, colo alta. Cerul la fel. O mașină. Dacă vrei să mănânci doi mici, te duci până la Hanul Vlăsiei. Citești Baltagul și-ți dă și o porție de cinci. Asta deja e interesant, că se pune problema că cu scriitorii mondiali și români nu mori de foame. Nu, nu, deloc. D.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: