18 aprilie 2017

Cu Iisus la alimentară

Dacă tot a înviat, Iisus a venit la alimentara de lângă noi să-și ia țigări. E așa o alimentară lângă biserica din Năvodari. Și noi tot după țigări. Tina Cumva a zis: n-avem țigări. Acum sunt în spatele lui la coadă. Îl recunosc după coroana de spini pe care nu și-a dat-o jos. Își ia țigările și mă așteaptă afară. Vrei să vorbim ceva, întreb. Da. Și ne așezăm pe treptele stabilimentului. Io, zice, nu știu cum de puteți trăi cu atâta minciună pe cap de locuitor. Adică? Uite, continuă, sunteți mințiți de aproape 30 de ani că Duda și Margareta, că Regele Mihai a zis și-a dres, că fezabilități se fac cu duiumul dar autostrăzi nu, că televiziunile sunt libere, că Justiția rezolvă mineriadele și revoluția, că Ion Iliescu, că averea lui Columbeanu, că Irina Margareta Nistor doar traducea filme și nimic altceva înainte de 89, că Nicușor Dan, că trebuie premiate balcoanele din București, că nu sunteți în cea de-a doua Europă, că SRI, că DNA, că ANAF, că filmele românești fac piața în vest, că firmele care fac consultanță chiar fac consultanță și aici, pe chestia asta, se duc o grămadă din banii voștri, că Iohannis a zis ceva la Malta și că ăia au și auzit, că mâine vă atacă Rusia, că sunt afaceri profitabile în România, ajunge să iei doar cei două mii de euro de undeva, că religia nu împuie capul copiilor voștri cu prostii, și multe, multe altele pe care le știi și tu. Și vă convine. Că atunci cum îți explici de ce un milion de șoferi nu blochează într-o zi capitala sau DN1 cerând să fie rezolvate, să se poată circuila civilizat? Și cum îți explici că jumate din țară moare de foame? Că sunt mii de șomeri de 20 de ani? De ce-mi spui toate astea? Cui să le spun? Io stau un minut în Năvodari, de aici plec la Paris și tot așa, pentru că dimineață trebuie să fiu viu pentru miliarde de oameni. Iisus s-a ridicat de pe trepte. A dispărut cu un dirijabil pe care nu-l observasem. Mi-a făcut semn cu mâna, că adică n-a glumit. Și dus a fost.

M-am ridicat de pe treptele alimentarei și priveam mașina cu care venisem? Era oare a mea? Sau era și asta o minciună? Și totuși, vorbele lui Iisus m-au marcat. De ce atâta minciună? La ce bun? Se vede de la o poștă că lucrurile în țara asta nu merg bine nici cu parcările, nici cu nimic. Și-atunci? De ce atâta energie consumată pe tonele astea de minciuni cu care ne trăim viața?

Într-un final, mi-am adus aminte că Tina Cumva a mai zis: ia țigări, dar și două borcane de mazăre, zahăr brun, pâine, brânză d-aia bună, că pește luăm din Năvodari de la piața aia colosală de pește care e închisă de când s-a deschis.

Am ajuns în Năvodari. Un leu mare din centru orașului, cumva din aur statuia, ne-a zis: Ați venit târziu, multe prea târziu, Iisus a trecut și pe aici și ne-a zis că suntem o mare minciună.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: