DUBLU, un film foarte prost

Noul film românesc DUBLU are o echipă foarte puternică. Talentată. Îndârjită în a ne explica, arăta, sublinia și invârtoși realitatea. O echipă din acelea pe care le trimiți singure la Polul Nord și nu mai vin de acolo, da'-și fac treaba, o echipă din acelea care termină singură WW2 sau care face pace în ce privește neliniștea planetei referitor la globalizare. Deci o echipă serioasă, care culmea, a făcut un film imbecil. Se-ntâmplă. Și asta pe banii CNC-ului, adică pe ai noștri, cum ar veni. Ia să vedem: regie debut Catrinel Dănăiață, scenariul Alexandru Axinte, Andreea Borțun, Catrinel Dănăiață și supervizor Doina Ruști. Imagine, Pătru Păunescu. Scenografia, Grigore Pușcariu. Actori: Bogdan Dumitrescu, Dorin Boguță, Maria Dinulescu, Corina Moise, Teodor Corban și Cosmina Stratan. Producție, Gabi Antal și Ada Solomon. Zice Catrinel Dănăiață: Povestea lui George poate fi povestea oricăruia dintre noi. Vârsta crizei de mijloc ne va lovi pe toți. Un film aseptic, despre depresie, izolare și lipsă de maturitate. Ia să vedem:

Tânărul arhitect George e la birou. Plouă, n-are stare. Aprinde o țigară ca să sublinieze ce-a zis regizoarea, ceva cu vârsta și criza. Fumează, e noapte, plouă din ce în ce mai tare fără cuvinte. E o problemă cu arhitectura asta: Trebuie predat un proiect până luni, proiect care trebuie să meargă în China la un concurs și care, după opinia lui George va și câștiga. Proiectul e ceva cu multe linii, grade, zice George: 360 de grade sau 170 nu-i tot aia, și iar cade în depresie, că a zis regizoarea, aprinzându-și o țigară. Fumează nervos. Se duce la bar, aprinde o țigară. O gagică îl întreabă, el printre fumuri și vodcă subliniază depresia că așa a zis regizoarea. Apoi, acasă. Aprinde țigara. La duș e, ca să devină aseptic, fără țigară, ca să sublinieze ce-a zis regizoarea cu izolarea, izolarea în baie fără țigări. Timpul trece, în film nu se întâmplă nimic. Vreo juma de oră. Vrei să pleci, dar regizoarea a declarat că e și cu lipsă de maturitate. Așa că el se duce la discotecă unde o întâlnește pe Maria de care-i place, Giugiuleli până se aprinde o țigară, până se inundă discoteca nu știm cum. Apoi, George, într-o depresie profundă o sună pe maică-sa în timp ce-și face ghem șosetele, zice da mamă, ia medicamentele n-ai de ales, e în balcon, balconul subliniind lipsa de maturitate. Dar ce te faci, că George are și o prietenă stabilă, așa că de depresie n-avea voie să se lege la cap cu Maria, e gagica Corina, ceva medic, care îl iubește doar doar de i-o trece depresia. El aprinde o țigară ca să-i treacă și ca să înțeleagă ce vrea Corina. Filmul trece printre depresii de neînțeles, printre fumuri de țigară, ploaie, stări de pieptănat prin cap, de încruntare cu aparatul, de lasă că proiectul o să fie gata. Te cam saturi. Pentru că depresia lui George este netratabilă, se vede clar, nu merge nici cu țigara, nici cu ploaia, nici cu ce zice supervizoarea scenariului Doina Ruști, o mare specialistă, și nici în ce zice Ada Solomon, pricepută și ea în depresii, izolare, capitalism, fotbal și trăiri de căcat. Omenirea din sală începe să plece. Oare unde și ies și eu. Mai era o oră și depresia lui George nu e interesantă, putea s-o aibă și fără să facă filmul ăsta, iar regizoarea putea lupta împotriva izolării individului la ea acasă fumând șase sau șapte țigări. Pe scurt un film ProTutun.

Am ieșit la barul din colț, unde a fost Adevărul. Am halit cartofi prăjiți proști, semn că depresia și izolarea cu care ieșisem din sală mă urmăreau. Departe de ecran îi țineam pumnii lui George. Mă gândeam că poate se îneacă de atâta disperare, că se aruncă de la etaj sau pleacă în Congo ca să descopere cauciucul rămas, la toate mă gândeam, pentru că era de datoria mea ca spectator să plec de acolo cu un sentiment de compasiune, de înțelegere față de un scenariu foarte prost supervizat de celebra Doina Ruști.

Întrebări: Când a supervizat scenariul, Doina Ruști n-a văzut că e imbecil? Sau, măi, măi!!! Când a produs filmul, Ada Solomon n-a văzut același lucru? Oare cum se punctează la CNC asemenea scenarii? De către cine? N-ar fi bună o sesizare DNA? Acolo se cheltuiesc pe asemenea inepții banii noștri, ai sănătății, ai lui Ponta și Onțanu, ai mai nu știm cum.

Nu mergeți la DUBLU. Să așteptăm TRIPLU regizoarei. Poate e o șansă să fie la fel de prost și atunci e okei.

Denis