REVISTA PRESEI

În timp, presa s-a mutat pe FB. Timp în care fiecare dintre noi și-a selectat prietenii și nu mai e nevoit să șteargă în neștire postări dubioase, deși mai apar postări cu de-a sila, adică cele forțate de cei care ne urmăresc. Sunt cele din campanii electorale, de exemplu, sau știți ce vreau să spun. Încet, încet începi să ocolești ziare sforăitoare ca Puterea, Evenimentul Zilei, Curentul sau Can Can-ul și așa mai departe din care nu afli nimic. Câteva, desigur, câteva publicații mai sunt de urmărit. Sunt cele care tratează problemele României cu seriozitate, calm, fără minciuni. Ia să vedem: THE AFTERNOON TIMES, cotidian gălățean. Pe prima pagină un reportaj despre încercarea de furt a decorației pe care a luat-o Klaus Eșuatu’ acum câteva zile la Aachen. Hoții au vrut să se dea rotunzi cu medalia la niște gagici. Fetele i-au turnat. Comisarul de poliție Dumbravă Lorenzo al II lea a declarat: Nu jafului!! Nu corupției!! Să facem zid!! THE COLECTIV STAR HH, hebdomader hunedorean. Un reportaj despre lupta Codruței Koveși cu corupția. În prim plan o fotografie cu miliardarul orașului, domnul Custodie Ionel, care a înființat în Hunedoara un birou de luptă contra corupției, evident. Pe ușa mereu închisă este o foto cu Codruța Koveși jucând baschet. Materialul este interesant și denotă preocuparea autorităților locale de a lupta cu pandemia asta care e corupția și a cărei definiție o știe numai Codruța Koveși. Cităm: Jos corupția, oriunde te-ai afla! THE SOCCER MORNING, cotidian de fotbal. Un editorial cel puțin interesant al cronicarului sportiv Ionescu Mergeam. Dânsul explorează bogata gamă a antrenorilor români de fotbal care sunt foarte pricepuți și migrația lor de colo colo. Se dau și exemple: Andone când la Farul când la Dinamo sau aiurea, Edi Iordănescu la fel, Rednic așișderea, Pițurcă așa și pe dincolo, Petrescu când la Cluj când la Craiova, Cutare când la Iași când la Clinceni, această mișcare perpetuă dând un aer de superioritate și valoare forbalului autohton care se vede în clasamentele alcătuite de servicii. Ne referim la serviciile de curierat sau coafură. THE FASHION MONDAY, revistă glosy, dar poate nu se scrie așa. Imagini de la ultimul defileu al casei de modă Izvoru, județ Giurgiu. Fete tinere, până în zece ani, gătite mamă, mamă, bucurându-se de medalia luată de Iohannis Eșuatu’. Tergalul și gabardina primează, fetele sunt fotografiate la câmp, la treierat. Un model cu o tigaie în cap, a declarat: Cu Iohannis înainte, noi avem recolte multe!! LE DIMANCHE SOIR, săptămânal ilfovean. Publicația este categorică: Nicio masă fără Cîțu!!

NE MAI UITĂM ȘI NOI LA TV

1. Generalul Manole Ben Manole: Dacă n-ai trăit experiențe neplăcute trăiești puțin. Așa o fi și dăm drumul la teve. Este 2 oct 2021 și România e în stradă. Coloane, steaguri, libertate, să nu ne vaccinăm. Frumos. Io nu pot merge că am fost în 1989 și ce-a urmat știu: Ion Iiescu, Emil Ctinescu, Traian Băsescu și acum Iohannis Eșuatu’. Asta a fost prima experiență neplăcută. Mă-ntorc și butonez, să prinz, îmi zic, ceva în direct. Obiectivitate adică, reportaje mișto, diferite puncte de vedere ale media cutare și cutare. 2. Pe Prima TV două babe albe ca la țară se spală pe dinți. Ele ne explică ce se face cu periuța și de ce în gură. Nimic din oraș 3. Pe Pro TV, este reclamă la Covalact, adică aceleași două babe dar acum de la oraș se trag de un borcan de smântână și e iar ca la țară. De la miting nimic. 4. Pe Antena 1, iar nimic. Aici doi moși se uită la cele două babe care acum se bat. Se bat pe un flacon care lipește dinții. Da. Nimic de la mitingul care trebuie să stabilească de ce nu trebuie să ne vaccinăm. 5. Pe TVR 1, două babe cad de la balcon și un doctor tânăr le prinde. Apare sloganul: Tare ca piatra numai la noi la clinică. 6. Pe Realitatea, în sfârșit, apare mitingul. În direct. E lume multă, nene. Unii zic de două sute de oameni, alții de cinci mii, pe seară sunt unșpe mii, la final douășcinci de mii. Tot e bine. Mame cu copii în căruț. Turnători. Dacu’ Alb cu steagul. Reporteri care nu întreabă nimic, dar am totuși imagini de la un miting bucureștean care, zic unii, se va repeta și va crește în amploare. 7. La miting vorbesc Dan Puric și Lucian Georgescu. E a doua experiență neplăcută, pentru că îți dai seama că mitingul e degeaba. Cu d-alde d-ăștia doi Iohannis Eșuatu’ va apuca și al treilea mandat. 8. Prima TV. Dăm la noua teve a lui Florin Călinescu. Starul comentează un meci de fotbal. De altfel, asta și-a dorit toată viața. Toată cariera lui teve a vrut asta. Zice: Mălin pasează lui Florin, Florin trage în tribune, Mălin se duce după mingie și înjură de mama focului, arbitrul nu vede, el crede că-l înjură de la secu de unde are mandat de arbitru. 9. Cam ăsta e fotbalul românesc. Comentezi un meci și la al doilea ce mai zici? Că nu de Mălin și Florin e vorba și nici de Ianis Hagi care, săracul, nu vrea să se ducă la PSG, ci e vorba de Burleanu și echipa nevăzută din spatele lui, echipă care-i trimit pe Puric și pe Georgescu la miting. 10. Înțelegeți ceva? 11. Că io nu. 12. Pe Trimitas TV este tot reclamă. O babă îi dă lu’ moșu’ ei cu o cruce în cap. Cruce mare de fier forjat aurit. Apare sloganul: Tu-ți crucea mă-tii! 13. Așa că ascult System of a Down și-i mai bine.

PREMIUL NOBEL la IZVORU

A’ma știți cum e: Cea mai bună muzică se cântă pe versurile cele mai tâmpite. Așa că la La Steluța a venit un grup rock cu țambal în deschidere la Nobel și a cântat pe versuri mișto de tot: Draga mea, draga mea, ți se vede un sân/Io am cancer, sunt bolnav de-un plămân/Din dulapul cu patru uși/Vine o telegramă de la Huși/Măi!!! Erau o melodie și versuri cu care am plecat toți acasă. O fredonam la cules. Era atât de tare că depășisem vechiturile alea Joe Dassin, Adamo, Frank Sinatra sau Ritta Pavone, pentru că în muzică evoluezi fără să-ți dai seama. Io am ținut discursul pe care nu-l transcriu aici, îl va reține istoria, dar toată lumea din Izvoru a înțeles cu această Lege a Vaselor Comunicante Sparte va schimba istoria de secole a așezării. Pur și simplu va fi altfel. Vor veni investiții uriașe iar pe malul lacului se vor stabili vedete ca Britney Spears, Dan Bittman, Marian Nistor dac-o mai trăi, Firicel de la Moldova, care nu știm cine este, deci se vor stabili pe malul Dobroieștiului în Golful numit Nu Vreau. Da. După ce am acordat premiul, primul Nobel din istoria județului Giurgiu, m-am retras cu Bu într-o firidă care mirosea a portocale. Era o livadă de portocale adică și mirosea puternic printre aburii de țuică de cinșpe grade și coniac ieftin a terasei pe care câțiva indigeni făceau politică pe marginea premiului că adică cum le va schimba el viața. Că adică degeaba zicea Iohannis că statul român a eșuat pentru că Izvoru, județul Giurgiu chiar demonstrează contrariul. Pe urmă au început să cînte melodia aia lansată aici cu ’’ți se vede un sân‘’ care a devenit hit adică se cântă până la Vieru și Malu Spart. Era seară déjà, și după ce s-a servit un mizilic s-a băut strașnic. În firidă, io și Bu puneam la cale lucrările de toamnă. Trebuia să plivim, să scuturăm piersicul, să dărâmăm gardul care ne despărțea de muzica vecinilor și n-auzeam, să cumpărăm un cocoș nu mai știu de ce, la fel scobitori, indigo pentru scris, tablă iar nu mai știu de ce, așa că am baut și noi un coniac Ararat de șapte stele și ne-am ținut de mână și am văzut că i se vede un sân. I-am și spus: Ți se vede un sân! Am râs amândoi, că plutea așa o chestie care ne unea. Da, ceva care ne unea, naiba știe.

PINA BAUSCH din GOGOȘARI

Auzind că se dă Nobelul pentru Legea Vaselor Comunicante Sparte la noi la Izvoru, Pina Bausch, celebra Pina Bausch, foto, a venit cu un spectacol la noi. La cârciumă, la Steluța. De fapt nu era chiar Pina Bausch ci o fată din comuna Gogoșaru care vemea des la noi după un băiat Smarand pe jumele lui, nume ciudat din cauză că mama lui se atepta să fie fată și s-o numească Smaranda, dar a ieșit băiat și l-a numit Smarand, care acum se ocupa cu impresariatul Pinei pe numele real Elena Smart. Lizica, dacă a văzut atâta lume bună la La Steluța a oprit cumva lacul care-i intra în curte, pentru ca peștii să nu mai treacă spre munte, ci să rămână în Izvoru, să fie la ospățul de după decernare. Adică, ca să înțelegeți, ea stă lângă biserică și lacul Dobroiești îi intră în curte. Așa. Tot nu se-nțelege, așa că toaca a început să bată fix la ora șapte dimineață prevestind o zi de 2 oct 2021 minunată, zi care avea să rămână în istoria universală drept ziua când Nobelul s-a dat la Izvoru și care avea să adune celebrități din toată lumea, inclusiv pe mine și pe doamna Bu, care nu mai încăpeam de fericire. Dar premiile în sine sunt altă poveste și o lăsăm pe mâine, acum să spunem că Pina a intrat pe terasă, a cerut un coniac Unirea mare, și-a pus deoparte un salam de vară că îi plăcea lu Smarand și s-a dus să-și pună costumul de balet. Toată lumea se uita admirându-i formele că nu exista un separeu propriu zis ci cumva după niște navete de bere care acum erau cu sticle goale. Bere Ursus. Da. Pina a început să danseze pe terasă după o muzică pusă de vecinii noștri, niște țigani, care ascultau numai manele interesante, culte și educative pentru nivelul de cultură al celor care odată au ținut piept turcilor. Poc, poc, poc pe-o masă, poc, poc pe terasă și Pina plutea peste stradă, peste curtea pină de păsări a Steluței și peste toaca bisericii. Era foarte frumos. Foarte frumos. Te lua așa un sentiment de îngăduință, te ciupeai de obraz și totul era aievea. În surdină, se auzeau motoarele pornite ale unor hărăbăi agricole, semn că Izvoru pleca la muncă. Adică unii lucrau câmpul și balta, alții căscau gura la picioarele și fundul Pinei și așteptau Nobelul. Așa e la Izvoru. Așa e.

FETELE din IZVORU

Izvoru este un sat dependință a lacurilor Dobroiești, județ Giurgiu. Alea care dau în Dunăre. Ceva pește mi se pare, dar seara la cârciuma Steluței se adună fetele. Adică joia e seara lor, vezi foto. Luau câte un litru de țuică și vorbeau lucruri interesante. Nu ca bărbații care cădeau muți în pahare. Prima care a zis ceva mișto a fost Marilyn Monroe: Voi credeți că Ursula Van Der Leyen a venit degeaba la noi? Nu, fetelor, e ceva ce noi din Izvoru am promis că aplicăm, aia cu că din 2023 renunțăm la încălzirea pe lemne ca să nu mai poluăm, hai că-i mișto că ne punem solare d-alea. Io am auzit, zise Julia Roberts care avea un turban roșu, am auzit că vrea să aplice LGTB la noi în sat. Serios? Da! Păi, cine e lgtb la noi? Nu sunt Steluța și Lizica? Toată lumea știe. Când le pleacă bărbații la Gogoșari, ele se ciupesc de alea alea prin curte și râd, râd de mama focului. Și ce vrea Ursula, întrebă Penelope Cruz scoțându-și un os de pește din gură. Cum ce vrea? Vrea să legalizăm LGTB-ul la noi în sat. Păi, ce!, le-am împiedica noi pe Lizica și Steluța să se mărite? Nu. Și vine asta așa în țară și face ce vrea? Da, pentru că are trecere mare. Încă de pe vremea lui Adrian Năstase, au avut o idilă, parol! Unde mai pui că soțu-su e doctor mare prin Europa și se ocupă exact de vaccinuri și lgtb. Vezi cum se leagă, Peneloapo? Dar Penelopa nu le mai asculta. Spărgea gâtul unei sticle, apoi fundul alteia, făcea din ele un vas comunicant și turna lichid în ele. Lichidul se surgea pe masă, pe dușumea, până la lanțul câinelui din curte. Era vorba, știau cu toate, de Princpiul Vaselor Comunicante sparte care avea să poartă numele Penelopei Cruz din Izvoru, județ Giurgiu. Explicația era simplă și mișto: Un lichid turnat în vase comunicante sparte se scurge pe covor. Era de Nobel, zău era de Nobel, vă jur!