Des-compunere de toamna. Suedeza!

In topul anotimpurilor mele preferate, toamna se afla pe locul 57. Iar in cel al lunilor, noiembrie e pe locul 165. So, toamna in noiembrie in Suedia e ca si cum te-ai trezi dintr-un cosmar pe patul de spital. Dar sa nu anticipam.

Bate vintul frunzeleee... Asa de tare ca arborii s-au dezgolit urgent, iar cetatenii cu simt civic nu mai fac fata mormanelor de frunze, spre bucuria copiilor, care se-arunca-ntr-insele si inoata fara colac.

Se-nvirtesc moristile... Si-odata cu ele te simti si tu mai usor, mai zburdalnic, mai purtat de vint. Nu stii cine ti-a tras o scatoalca peste ceafa? Intreaba-l pe sfintu' Ilie, consilier meteo pe linga Dumnezeu.

Cerul devine o chestie foarte interesanta: un morman de vata noroioasa din care se scurge, din cind in cind, ba o ploaie deasa, ba una fina, ambele patrunzatoare. Zilele sint gri de la A la Z (ora 16 deocamdata), cind devin negre de-a binelea. Si luuungi. Si plicticoaaase. Fiecare se retrage in coliba lui, isi aprinde festila-n geam si-asteapta ora de culcare. Aici se ard luminari mai ceva ca la biserica sub icoana facatoare de minuni. E buna si noaptea la ceva, nu mai vezi norii aia cenusii si supersonici care zboara razant. Turning Torso in pin'la buric, misto priveliste platita pe bani grei mai au locatarii de acolo.

Cind catadicsesc norii sa se care in tarile calde, apare un soare nepasator, cu o lumina sticloasa si rece. Asta daca soarele nu a iesit din schimb. Noaptea, luna e mai intangibila decit Zburatorul, intunericul vine cu frigul la pachet, nici nu-ti vine sa te uiti pe geam, daramite sa iesi la plimbare. Ce, ziceai sa ies sa cumpar o pizza?? Mai bine desfacem o cutie de fasole cu ciolan.