Am adoptat şase câini

La presiunea străzii am adoptat şase câini. * Unul negru, George, unul alb, Vasile, unul maro, Grigore, unul verde, Rovana, unul gris, Carmen Tănase şi unul roşu, Cumva. * George slujise în armată, era pensionar de la 12 ani şi vroia de la mine să-l bag în primăria Bucureşti unde lucrează toţi foştii miliţieni, foştii din armată, şi foştii securişti ieşiţi la pensii cam pe la 40 de ani. * Dacă a văzut George ce greu se obţine o slujbă s-a dus la Oprescu şi l-a muşcat de picior. * Oprescu, medic fiind, şi-a bandajat piciorul şi a zis că face o autostradă de două ori suspendată, deci delira. * Pe George l-am împuşcat, pentru că nu voiam să muşte oameni. * Vasile şi Grigore lucraseră cu fonduri europene şi văzând că n-aveam în frigider aşa ceva au început să mă latre, ba chiar Grigore s-a repezit la copilul meu şi l-a muşcat de ureche. * Evident i-am împuşcat pe amândoi. * Rovana m-a luat de mână şi m-a dus la Roşia Montană. * Acolo, minerii îmbrăcaţi Hugo Boss, mâncau icre negre din fondurile guvernului, citeau Paris Match în care li se descriau protestele, şi-l aşteptau pe Ponta. * Ponta a venit, a vorbit nu se ştie ce, că pe ecranul teveului au apărut numai minciuni, a zis că mineritul e viitorul şi a plecat. * La aşa minciuni am împuşcat-o pe Rovana pe loc. * Cu Carmen Tănase şi Cumva, ultimii câini pe care-i mai aveam, am ieşit la plimbare. * Au fost cuminţi până l-au văzut pe Piedone. * Au sărit la el, reproşându-i furăciunile din piaţă, mezelurile fără bon de casă, brânzeturile fără acte şi-n general jaful care are loc sub ochii cetăţeanului. * Ba chiar, cuprinsă de isterie, Carmen Tănase, căţeaua în care credeam cel mai mult, a sărit la el şi i-a zis că vrea să joace şi ea în La Vie d'Adele, să fie lesbiană şi tot aşa. * Am fost nevoit să împuşc ambele patrupede acolo, în Rahova, şi să mă duc să-mi cumpăr două bilete la 6 din 49. * Cam aşa a fost şi sunt mâhnit că n-am putu să-mi iau un maidanez. * Dar nu-i totul pierdut, că mâine plec la Sibiu la un  festival de film şi sigur găsesc unul acolo. * Seara ne-am uitat pe Antena 3. * Ministrul Culturii zicea ceva de patrimoniul de la Roşia, Cornel Nistorescu zicea de uriaşa corupţie care a avut şi are loc acolo, tot la Roşia. * Şi că cine-i dă de capăt? * Da' chiar, i se poate da de capăt? * Noi credem că nu şi că Roşia va merge mai departe, rostogolindu-se în minciună, în prostie, impostură şi hoţie pe faţă, cu ajutorul mass media deja cumpărată. * Şi aşa mai departe.

Denis

Doua la un leu - 50

Despre tobosari, harpisti si alti virtuosi ai unor intrumente scumpe la auz.

1. Cum ar fi ca muzicienii, între doua interventii, sa vorbeasca la telefon, cum ar face orice vînzatoare de bun-simt?

2. Cum sînt platiti acesti interpreti? La nota, la masura...?

Atentat la siguranţa naţională

Normal că ne-am dus să vedem Blue Jasmine, Woody Allen. * Normal că ne-a plăcut. * Credem, fără rezerve, că este cel mai bun film al lui Woody Allen din ultimii 10, 15 ani. * Pe lângă scenariul excelent, castingul pe măsură, simplitatea relaţiilor de cuplu şi a situaţiilor de viaţă, jocul actorilor, montajul, trecerile elegante ale timpului vrem să ne referim la jocul lui Cate Blanchet. * Actriţa australiană face aici, până acum, rolul vieţii ei. * Elegantă, frivolă, beţivă, psihopată, cuceritoare, veselă, tristă, mamă denaturată, soră nefericită, mincinoasă, Cate Blanchet ne regalează cu un rol excepţional pe care, culmea, şi noi îl jucăm în viaţa de zi cu zi fără să ne dăm seama. * Şi ne-am gândit că dacă lui Cate Blanchet i s-ar tăia căldura, ca oricărui actor din România, ar fi un atentat la siguranţa statului australian. * Dacă lui Nicole Kidman, tot australiancă, nu i-ar veni la timp autobuzul 331 care s-o ducă la Casa Scânteii, ar fi tot un atentat la siguranţa naţională a statului australian. * Dacă celor de la Bee Gees sau AC/DC li s-a fi tăiat curentul electric în timp ce cântau tot atentat la siguranţă s-ar fi numit. * Dacă, în Brazilia, lui Neymar, Ronaldinho sau Pele nu li s-ar plăti salariile la timp tot atentat la siguranţa naţională s-ar fi numit. * Şi exemplele pot continua. * N-o să facem stupida comparaţie cu siguranţa naţională a statului român, că ne pierdem timpul, atâta timp cât ni se poate explica pe "media" că Oprea, Blaga, Văcăroiu sau Vosganian reprezintă stabilitatea ţării noastre. * Ponta s-a dus la minerii de la Roşia. * Ei bine, când au ieşit din "subteran" minerii erau îmbrăcaţi ca la paradele de modă din Paris sau New York: cămăşi curate, căşti albe noi, salopete neatinse de praf de cărbune, pantofi Dior, bărbi de la şcoala din Băneasa şi discursuri despre locurile de muncă necesare roşiei. * Porumbelul Poştaş, bun prieten de-al nostru, ne-a adus scrisoarea de graţiere a lui Becali către Băsescu. * O ducea mă-sa la Cotroceni, dar Porumbelul i-a şutit-o. * Spicuim din scrisoare: "Când era mic, se spăla pe mâini şi pe dinţi după fiecare masă, domnule preşedinte. N-avea mingie, ca alţii, avea un cuţit cu care tăia colţii oilor ca să nu muşte copiii. Nici ce încălţa n-avea, nici ce-mbrăca, aşa că atunci când s-a făcut mare a fost nevoit să asculte de sfaturile proaste ale unor "băieţi" care i-au vrut răul. Aşa că, vă rog frumos, daţi-i drumul, o mamă". * Ion Dichiseanu a ieşit în pielea goală în balcon. * Dichi, cum îi zic prietenii, n-a făcut niciodată niciun rol, şi încearcă acum la 80 de ani. * Din păcate, rolul e prost şi urât, aşa cum îi e şi fizicul. * Dacă ar fi căzut de la balcon, vă asigurăm că accidentul n-ar fi fost socotit de autorităţi atentat la siguranţa naţională a ţării. * A scumpei noastre ţări. * Şi aşa mai departe.

Denis

Filmul de duminică: Peştişorul de Aur

Filmul demarează brusc, fără avertisment: o tipă cade într-un canal şi acolo este un Balaur. * Balaurul îi spune: dacă mă scoţi de aici ceva frumos o să ţi se întâmple. * Când vezi un aşa început e film rămâi fără rezerve să-l vezi pe tot. * Pentru că urmează o senzaţională poveste de dragoste, aşa cum suntem obişnuiţi în filmele româneşti. * Fata se uită în oglindă, avea oglinda la ea, se uită la înălţimea canalului, pentru că o făcea de jos în sus, îl ia pe Balaur în braţe, ca să vază cât atârnă, şi se hotărăşte să-l lase acolo. * Dar Balaurul, mai zise: scoate-mă şi ai să vezi!! * Fata, pe numele ei Aglaia, era fată de măcelar, deci obişnuită cu riscurile. * Era înaltă, scundă la şolduri şi purta un palton albastru, iar la nasul absolut roşu avea asortată o pereche de ochelari negri prin care nu vedea nimic, pentru că în canal abia mai încăpea lumina. * Cu Balaurul în braţe, Aglaia ajunse acasă. * Taică-său se bucură la maxim, pentru că nu tranşase niciodată un Balaur, şi ştia bine că nimeni din cartier nu mai mâncase carne de aşa ceva neam de neamul lor. * Luă barda şi îi tăie capul. * Înainte să-i cadă căpăţâna pe podea, Balaurul zise: Cruţă-mă şi nu vei avea decât de câştigat. * Uimit, măcelarul făcu întocmai şi în faţa lor, că era şi Aglaia acolo, Balaurul se transformă în Peştişorul de Aur. * Peştişorul spuse: Vă îndeplinesc trei dorinţe după care tu, măcelarule, mi-o dai pe fata ta, pe Aglaia, de nevastă, pentru că o iubesc. * Şi io te iubesc, Peştişorule, si-i sări în braţe arătaniei din aur pur de 24 de carate. * Ca să profite, măcelarul îşi spuse prima dorinţă: vreau un topor de aur. * Şi pe loc, pe bancul lui de măcelar apăru un topor de aur. * Măcelarul mai zise: vreau să dispari acum de aici, şi să-mi laşi fata în pace, nenorocitule!! * Dacă văzură aşa, cei doi tineri, Peştişorul şi Aglaia, plecară în lume. * Ajunseră la New York, la ICR. * Aici era o expoziţie de pictură a unor români care se exprimau prin culoare, carton, şi multă băutură americană. * Văzând atâta nepricepere, cei doi tineri, Aglaia şi Peştişorul, luară câte o bidinea şi începură să picteze pe pereţii sălii de expoziţie. * Se vedea cât de colo cât de mult se iubesc, pentru că din mijlocul culorilor pe care le aşterneau se iţea o dragoste colosală, precum şi cei patru copii care vor urma. * În timpul ăsta, măcelarul, văzând că a fost tras în piept, luă toporul de aur şi-l aruncă după cei doi îndrăgostiţi. * Toporul străbătu Europa, Atlanticul, ajunse la New York exact în mijlocul expoziţiei şi-i căzu Peştişorului în cap, despicându-i-l. * Aglaia, disperată, luă şi ea toporul şi-şi tăie gâtul, acolo, în expoziţie. * Aşa se sfârşi cea mai frumoasă poveste de dragoste din literatura română, că filmul e făcut după o carte, best seller, apărută la editura Nemira, care numai cu asta se ocupă, carte a unui român care trăieşte într-un canal, i-am uitat numele, dar care se vinde foarte bine. * Un film de o forţă colosală, un film despre relaţiile de cuplu la care numai scenariştii români se pricep, vezi Răzvan Rădulescu şi al lui Poziţia Copilului. * Şi aşa mai departe.

Denis

Interviu plauzibil

Christina Aguilera: "Da, am fost în România, am cântat la festivalul de la Braşov, aşa intitulatul Ursul de Aur, Bivolul de Aur sau cam aşa ceva, dar n-am luat niciun premiu la concurs".

Călimara cu Cerneală: Cerbul de Aur, la acest festival aţi participat.
Christina Aguilera: Exact.
C.C. : Cum a fost?
C.A. : Oribil. Toţi bărbaţii din juriu vroiau să se culce cu mine, aveam 17 ani, eram apetisantă, blondă, ceva rar, deosebită de concurentele brunete din Albania, Maroc sau România şi mai şi veneam din Statele Unite. Aşa că, n-am avut nicio şansă. De-asta nici nu-mi trec Braşovul sau Gheata de Aur, cum îi spuneţi voi, în palmares.
C.C. : Acum, showbizzul din România are numeroase succese, ne referim la Inna, Alexandra Stan, Dan Matei Agathon, Piţurcă, Holograf, e plin mapamondul de melodii româneşti, atractive, tinereşti, educative, poate v-ar face plăcere să reveniţi în ţara noastră.
C.A. :  Aş reveni dacă mi s-ar oferi exclusivitate pe toate cântările şi concertele de la Roşia Montană, cu condiţia să fiu acompaniată de  toţi cei care au luat şpăgile de la Gold Corporation.
C.C. : În sfârşit, ce mai ţineţi minte despre România?
C.A. : Îmi aduc aminte cu plăcere de filmele indigene pe care le-am văzut, toate semnate probabil de Geo Saizescu, că prea semănau scenariile, actorii, Marea Neagră, Carpaţii şi moacele celor care intrau la metrou, la Universitate, pentru că, am observat că toate filmele româneşti se filmează la escalatorul de la Universitate, ca să vadă vestul lumii şi să vină să facă turism. Apoi, mai sunt câinii vagabonzi foarte mulţi, ceea ce este o binefacere a civilizaţiei la care a ajuns ţara dvs. Închipuiţi-vă că sunteţi singur, n-aveţi nevastă, copii, mătuşi, o Bianca Drăguşanu acolo sau un Botezatu şi vreţi să vă plimbaţi pe Calea Victoriei. Sunaţi la telefon şi imediat vin la scara blocului dvs 60 de câini care vă însoţesc şi muşcă tot ce mişcă. De-asta e goală Calea Victoriei, bănuiesc.
C.C. : Aţi cântat cu Mick Jagger, în concertul organizat de Fundaţia Bill Clinton. Cu cine aţi dori să mai faceţi un featuring în viitorul apropiat?
C.A. : Cu Joe Bonamassa, poate, cu Lady Gaga, Paul McCartney, iar dintre soliştii dvs cu Cristi Brancu, Oana Turcu, Robert Turcescu, Mădălin Voicu şi chiar cu Paula Iacob.
C.C. : Ce proiecte de viitor aveţi?
C.A. : Să vizitez Eforie Nord, să-mi cresc copiii într-un leagăn din Bucureşti coordonat de Alice Barb, să mă angajez back vocals la Daniela Gyorfi şi-apoi să intru în politică, ca Teo Trandafir. După care să-mi găsesc un bărbat din Lehliu pe Internet, care să mă bată, să ne despărţim şi să apar tot timpul la Măruţă sau Simona.
C.C. : Excelent, foarte frumoase planuri aveţi. Vă mulţumim pentru interviu.

A consemnat Denis