La cârciuma din comuna Obedeni, județ Giurgiu, numită La Evelin, printre două beri, câteva verze și alune sau înghețată, la o discuție despre politica guvernului Cioloș, doamna Tina Cumva a zis că ei i-a intrat un fel de șarpe al îndoielii în suflet și n-ar prea da crezare la tot ce se înșiră în materie de realizări ale României în 2016. Și alții înainte au promis și nimic. Uitați-vă la podul nostru de la intrarea în sat și e destul.
Vecinii doamnei Tina Cumva, alți necunoscuți aflați ciopor când era vorba de tăiat frunză la câini se posomorâră când aflară că pe doamna Tina Cumva o supără șarpele îndoielii. Ce, adică, nu puteau să-l găsească și să-l omoare?, ca s-o scape astfel pe doamna Tina Cumva de el? Ce, adică armonia satului lor stă într-un șarpe de căcat? Și prost pe deasupra, că e îndoielnic, nu unu' sănătos cu ochelari sau cu clopoței. Mă rog. Să mergem după el, să-l ucidem ca să stea doamna liniștită.
Primul grup se duse în pădurea Uiești aflată la doi km distanță. Strigară șarpele: Băăăă, îndoitule!!! Ieși la iveală, nu scapi!! Șarpele nimic. În loc de șarpe văzură câteva gatere care tăiau ilegal pădurea. Li se promise câte o sută fiecăruia dacă ajutau și nu vedeau nimic. Ajutară.
Al doilea grup o luă spre Giurgiu, pe asfalt. Că pe asfalt, adică pe drumul național se văd mai ușor șerpii. Dar nu trecu niciunul șoseaua. Era curat ca-n palmă, nici urmă de îndoială sau șarpe. Ca să nu se întoarcă cu microbuzul gol, devalizară via de mere a unui cetățean, se duseră la piața din Rahova, vândură cele câteva tone și se întoarseră la La Evelin spunând că poate șarpele îndoileii s-a dus în Germania, la gagicile alea din Koln.
Al treilea grup fu mai norocos. Ajunse rapid la Constanța cu trenul. Aici, în port, se manglea fier vechi și se vândea în Turcia. Grupul de obedenari cu 60 de tone în spate ajunseră la Istanbul. Vândură fierul și se împrăștiară în grupuri mici ca să nu dea de ei poliția. Nu se mai întoarseră niciodată în sat și de aici apăru suspiciunea că ei au găsit șarpele, l-au dezdoit și fac cu el numere de circ ambulant.
Într-o dimineață, când nimeni nu se mai aștepta, șarpele îndoielii dădu un inerviu la televizor. Spuse: Dacă nu se deschid dosarele CNSAS eu continui să exist. Să trăiesc. Chiar foarte bine. Mulțumesc.
Denis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: