18 ianuarie 2016

Viitorul e departe de noi

În partea civilizată a lumii, cea care trăiește cu adevărat în secolul XXI, viitorul sună binișor. Dăm câteva exemple aplecați la cafea, sub zăpada de pe acoperiș, îmbrăcați în halatul negru de casă, convinși că Ion Iliescu trebuie să plătească din greu pentru ce a făcut. 1. În 5, 8 ani motoarele de căutare vor deveni asemănătoare oamenilor. Motoarele vor avea abilități greu de imaginat astăzi. Ele devin un fel de asistenți peronali. De exemplu, ne-ar putea sugera în timpul unui dialog o anecdotă care se potrivește momentului. 2. Automobilele Google, care se conduc singure, vor deveni ceva obișnuit pe șoselele adevărate. 3. În 10 ani ne vom putea dezactiva celulele adipoase. 4. În 5, 10 ani ne vom putea controla greutatea indiferent de ce mâncăm. 6. La imprimantele 3D personale ne vom putea tipări hainele de care avem nevoie într-o seară specială. 7. Vor lua ființă fermele de legume și carne verticale. 8. Vom folosi exclusiv energia solară, iar ultima și cea mai îndrăzneață, care are bătaie spre 50 sau chiar 100 de ani: vom întineri pentru totdeauna.

La noi, viitorul e departe. Oricum l-am socoti: în 5, 10 sau 200 de ani. Dăm câteva exemple după două sarmale matinale, adică Tina Cumva ne-a zis: scrie cu sarmalele-n stomac nu scrie la foame, după obositoarele știri cu viscolul de azi și de ieri și cu convingerea aia cu Ion Iliescu. 1. În 50 de ani se va termina autostrada Comarnic Brașov. Sau poate-ntr-o sută. 2. În 200 de ani vom vedea dosarele de la CNSAS modificate genetic. Sau poate nu. 3. În 200 de ani, partidul lui Tăriceanu va câștiga alegerile cu același slogan: În 2008 criza mondială nu ne va afecta, cheltuiți-vă banii!! 4. În 100 de ani, partidul M10 va deveni M11 și se va adesa tineretului rural, cel care crește de la an la an cu o sută cincizeci la sută. 5. În 2, 3 ani autobuzele RATB nu vor mai opri în stațiile special amenajate pe trasee, ci unde vor ele, trezind astfel interesul pentru alergări ale călătorilor. 6. În 2, 4 ani stațiile de metrou se vor construi numai în piața Unirii, întrucât e mai ușor să faci acolo un bloc de 50 de etaje, decât o linie nouă până la Otopeni. 8. Și așa mai departe.

Ca la un semnal, marii înțelepți ai neamului, Liiceanu, Manolescu, Cărtărescu și alții iau atitudine împotriva scriitorilor din pușcării, împotriva literaturii penale. De ce acum? Scriitorii din pușcării scriu de vreo patru, cinci ani, nu de ieri de azi. Ce să fie? Ce să fie?

Urmărim pe HBO filmele românești "De ce eu?" și "Autoportretul unei fete cuminți". Câteva secvențe din fata cuminte: ea stă în balcon și fumează. 5 minute. E cu spatele în cadru, nu-i vedem trăirile. Apoi, se culcă. Face patul. Pune cearceaful, chestii, tot 5 minute. N-avem prim plan, nu știm dacă o face cu răutate sau cuminte cum e titlul. 10 minute până acum. Stingem. Și așa mai departe.

Denis

3 comentarii:

Lasati raspuns aici: