11 martie 2010

Compunere despre parinti

Cind mi-am numit blogul "Calimara cu cerneala" nici prin cap nu-mi trecea ce destin avea sa-i implementeze gloria. Nu stiam eu ca am sa devin sursa de inspiratie si fruntas pe google search cu ale mele compuneri despre anotimpuri. In nici un caz nu mi-am propus sa scriu compuneri de dus la scoala, titlurile au fost puse la cel mai pur misto. N-am cautat nici cresterea traficului... la inceput. Cind am vazut cit de cautate sint compunerile, am continuat sa le scriu tot in spirit anti-tema. Si cite nu mi-au vazut ochii la comentarii! Nu vorbesc de injuriile celor frustrati ca nu au gasit ceea ce cautau. Prea s-au invatat unii sa apase pe buton si sa le pice para malaiata! Nici prin cap nu-mi trecea ca in ziua de azi elevii, de la clasa a 2-a pina la bac, isi cauta compunerile pe internet! Ca parinti, unchi, frati cauta la gramada tema pentru Goe. Clasa a doua?? Eu ma intreb sincer, constant si pe termen lung, ce o fi in capul lor?! Chiar asa: la ce va ginditi voi, parinti minunati care dati cu search-ul pe net pentru copilul vostru? Ca le faceti un bine? Haida de! Pai asa ii educati?! Sa triseze din frageda pruncie? Stiu ca vreti ca loaza din ograda sa fie cea mai buna din clasa, cea mai desteapta, sa aiba notele cele mai mari ca sa va puteti lauda cu ea la prieteni si rude. Dar cu ce pret? Copilul acela o sa creasca handicapat, incapabil sa se descurce singur, sa-si puna mintea la contributie. Nu veti avea niciodata o evaluare corecta a capacitatilor lui si nici el nu va sti ce poate face de unul singur. Si, poate cea mai importanta intrebare dintre toate: chiar nu sinteti in stare sa scrieti o compunere pentru clasa a doua?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lasati raspuns aici: