13 martie 2010
Creier proaspat spalat
Am citit pe un blog prieten despre un site facut de copii (adolescenti poate), a carui scop este condamnarea comunismului.
Treaba facuta bine, documentata, interviuri luate supravietuitorilor ororilor comuniste. Bravo, copii, pentru munca de echipa, pentru timpul petrecut lucrind la acest proiect. Din punct de vedere pedagogic e o reusita.
Da, ati reusit sa-i smulgeti de pe mess, de prin baruri, din fata televizorului. Da, ati reusit sa le bagati in cap clisee si idei prefabricate. Da, ati reusit sa-i faceti sa urasca o perioada pe care nu au cunoscut-o personal. Pentru ca acesti copii vorbesc cu ura despre comunism si-l condamna cu (noua) limba de lemn impusa de Lucia Hossu-Longin aka Memorialul durerii. Ura, frustrarile, neimplinirile trebuie lasate mostenire, nu-i asa?Asta aud ei: cum se vorbeste despre comunism ca despre o entitate supra-naturala si despre comunisti care despre extraterestri, ocultindu-se faptul ca noi toti am fost partasi la aceasta “oroare” prin consimtamint tacit si pasivitate. Lasitate? Sau poate ca ne-a fost, totusi, si un pic bine!? Au fost oameni care au crezut in schimbare, au fost oportunisti, au fost frustrati, astia ne-au fost comunistii. Nici un regim nu se schimba cu flori in loc de baionete. Florile rasar dupa ce au fost trase gloante.
Si da, e aceeasi ura si aceaasi dorinta de distrugere a ceea ce a fost inainte pe care o aveau si comunistii. Si da, se vorbeste mult despre orori si victime si deloc despre ceea ce s-a construit, despre alfabetizare, electrificare samd.
Si-apoi, de ce nu vorbesc copiii acestia (si) despre zilele in care traiesc? Chiar asa, ei ce parere au despre capitalismul salbatic? Cum se vad ei peste 5-10 ani? Inteleg ca nu vor sa repete ororile trecutului. De acord, dar viitorul cum si-l imagineaza?
Oare sint invatati si sa iubeasca? Sa munceasca? Ca de urit invata la scoala. De invidiat invata la televizor. De copiat invata pe net.
Ce valori mai au ei? In ce mai cred?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mah, nu prea sunt de acord cu tine,da revin dimineata, ca m-a luat somnu in sfarsit:D
RăspundețiȘtergeremacar atit:D
RăspundețiȘtergereAidaB,
RăspundețiȘtergereStau si eu si ma-ntreb de ce specia asta a noastra, presupusa a fi mostenit a mai de sus craca filogenetica nu mai e capabila nici macar de un mic reflex pavlovian. Nu stiu, dar parca pendulam tâmp si fatalist între o extrema si alta, incapabili de a învata ceva din greselile trecutului si de a separa grâul de neghina. Parca n-au fost de ajuns atâtea pogromuri...Si, pentru români, de ce naiba o fi asa de greu sa gaseasca o data pentru multi ani calea aia de mijloc, cumpatarea, bunul simt si dreapta socotinta si de ce trebuie totul pârjolit, bun si rau, pentru a cladi deasupra alte orori si nemernicii falimentare din fasa ? De ce trebuie rescrisa iar si iar istoria si interpretata si mai tendentios dupa fiecare cutremur national si pusa la zid pâna si speranta ? Nu stiu, dar de douazeci de ani traim într-un paradox pe cât de înfoirator, pe atât de inept si imobil. Dar suntem ultra-liberali, am interzis si noi interdictiile, ca deh, altfel suntem neo-cripto-nu-stiu-ce, ne intereseaza doar propriul fund dar facem "umanism" cu zel hypocritement correct. Cultivam principial si triumfalist toleranta fara sa ne dam seama ca propovaduim individualismul feroce.
Is fecit cui prodest.
Nu stiu care o sa fie urmatoarea statie...
Aido Be, m-a umplut de "mixed emotions" micul tau post. Am vrut sa spun si eu ceva righteous si simtitor, dar m-a napadit o catraneala afanisita si muzele sunt plecate sa bea.
Om mai ridica manusa asta, cu încuviintarea ta si daca ai chef.
Alexandrule ot Orlean, eu in locul domniilor voastre as fi scris doua trei vorbe consentante si apoi ma caram la baute cu muzele alea. sper ca-s minijupat si ca tin la bautura.
RăspundețiȘtergerejos neo-fostii-mate fripte!
Booon.
RăspundețiȘtergereMai intai ca vorbim nu de mici schimbari pozitive, produse de multe ori prin ricoseu, ci de un ansamblu odios in care teroarea, umilirea, nedreptatea, absurdul, erau elemente de baza. Nu vorbim nici de ideile generoase ale ideologiei, egalitate si bunsatare generala. Ci de felul in care un sistem a distrus destine, a manipulat, a spalat creiere, a calcat demnitatea in picioare, in numele ideilor generoase de mai sus. N-am nici un fel de nostalgii legate de sistem. SUnt insa de acord cu tine ca n-ar fi fost posibil fara complicitatile noastre.
pai vad ca nu vorbiti despre ideologie! asta e problema, se trece direct la vizunea unica, oficial acceptata: comunismul=capcaun. de ce ar fi copiii aia informati pina la capat? de ce li s-ar prezenta o stare de fapt pe ton neutru, si cu bune si cu rele?
RăspundețiȘtergerezici ca n-ai nostalgii de parca a avea nostalgii inseamna a fi ciumat. alta idee implementata in creierul romanului.
cit despre teroare si umilinte, hai sa le vedem si in ziua de azi, mult mai perverse, pentru ca noi sintem si teroristi, si victime, pe linga teroristii oficiali: politie, administratie si noii ciocoi. tu ti-ai lasa copilul sa se joace cu alti copii in fata blocului (fara sa-l supraveghezi)? l-ai lasa sa mearga singur la scoala? ai iesi la plimbare in parc, la ora 23? cit despre nedreptate, ce sa mai zic?? dar toate astea sint inghitite fara cea mai mica reflectie, ca de', traim in democratie si avem voie sa zicem si sa facem orice si asta ne ajunge.
ce vreau eu sa zic e ca mi-ar placea sa-i vad pe copiii aceia reflectind si la regimul din zilele noastre. si sa-l analizeze si cu bune si cu rele, asa cum e corect, fara umori si idei preconcepute injectate de corectitudinea politica de moment.
Electrificarea + puterea sovietelor = comunism, nu? Da, dupa cum bine spui tu, comunistii au alfabetizat si-au electrificat. De aia se uita britanicii si alte natii mai putin norocoase decat noi, cu jind la cat de electrificati si iluminati suntem noi. Ce sa mai spunem de invidia manifesta a analfabetilor alora cand se uita chioras la performantele invatamantului nostru (ramas, slava Domnului, in tiparele comuniste). Eh, sa fi avut si ei 50 de ani de regim din ala binefacator... n-ar mai sta acum la lumina opaitului si poate-ar avea si ei o meserie, o competenta, ceva, la iesirea din scoala.
RăspundețiȘtergereNicule, eu am zis ca oamenii din vremurile au facut si au dres. Ca s-a intimplat ca regimul sa fie comunist asta e, trebuie spus. Natiile de care spui tu n-o sa se uite cu jind la noi ca n-au trait cu ochii peste gard si nu au educatia prafului din ochiul vecinului si ba, p'a matii atit de viguroasa cum o avem noi. si ei, daca nu aveam noi aia 50 de ani de regim binefecator, nu pupau ei partide comuniste si socialiste, masuri sociale adevarate si alte tratamente subumane de genul asta.
RăspundețiȘtergerepe mine m-a socat sa vad cit de analfabeti sint superbii nostri capitalisti occidentali, cit de satraci, cit de someri, si cit de slaba e scoala de-aici.
Si, Nicule, sper ca ai observat care e subiectul discutiei: ce si cum ii invatam pe astia micii despre comunism si despre regimul politic&economic, in general.
RăspundețiȘtergereAidaB du Centre,
RăspundețiȘtergereVoazino,
Pai când vroiam sa spun ceva simtitor întelegeam automat si ceva CONsimtitor, pen'ca aceleasi amaraciuni si constatari ma napadesc si pe mine zilnic. Adica subscriu si consimt la ce spui, doua sute la suta, ba chiar daca e nevoie, supralicitez, parafez, stampilez scris si oral si eventual pot sa scot iar creionul chimic ascutit la ambele capete.
Tu vois ?
domnu'conjudetean, vazui, cum sa nu, ca nu-s venita cu prima pluta pe Loara, am ceva vechime.
RăspundețiȘtergerevrui sa fac un spirit de gluma, uite ca nu-mi iesi:( adicatelea, din punctul meu de vedere, dvs ai fi iesit mai cistigat daca erai la o bauta cu muzele decit sa bintui pe bloage... zic eu care n-am mai iesit la socializare de ani de zile.
fusesi la vot?
voizinule. sper ca nu crezi ca m-am froasat, ca nu e cazu'.
RăspundețiȘtergereMe bian siur,
RăspundețiȘtergereCum o sa creca te-ai froasat ?
Treaba cu muzele e dificila finca sunt niste fufe cu capricii si câteodata se duc sa se faca prastie si nu ma invita.
Ale naibii, tocmai când te-mbie cineva (recte tu) la un descarcat frumos de suflet se cara cu toate cuvintele-n posete si ma lasa cu angoasa ecranului alb.
Da' oricum am fost mult mai câstigat pe blog, finca m-a luat asa cu neste melancolii blegoase si cu nostalgii. Da, nostalgii. Nu nostalgia unui sistem (ca altfel ma duceam sa traiesc prin Coreea de Nord) si nici a unui trecut frumos, ca frumos era ce stiam noi sa facem în ciuda unui environnement urât.
Ori azi, când pe hârtie sunt reunite toate ca sa mutam si muntii din loc, cum naiba se face ca involuam în halul asta ?
Aida, n-am fost la vot, am fost (iar) la munca. Ma pastrez pentru doua mii doispe aici si eventual doua mii paispe acasa.
Cât despre socializare, eu de ani de zile ma socializez tot nu. Sau autarhic, na, nu's cum sa zic.
Muzele-s mahmure dupa fandacsia de aseara. Si când le vrei în minijup (foarte scurt si strâns pe trup) sunt în blugi, si când le vrei în rochii pâna la calcâie sunt în pijama.
Si 'ceai tu c-ai descoperit ca migrena e statistic maladie des hommes...
auzi, muzele astea... toutes des ni putes, nu soumises. vor ele sa le faca pe toate, da' uneori nu le reiese in ordinea care trebuie. o sa vorbesc si pe tema asta, ce mai e femeia, ce mai vrea ea de la ea si de la altii (barbatul/barbatii adicatelea).
RăspundețiȘtergereasta cu involutia nu ca m-a uns la inima, ca e trist, da' ai vorovit pe limba mea, adica franromana. io zic ca suferim de un soi de orbire dublata de orgoliu care ne impiedica sa facem comparatii si sa (ne) recunoastem cinstit ce si cum ne e mai bine.
hasta la proxima votare atunci:p
Sosii cam tarziu pe acilea. S-a spusera cam tot. Ce as putea adaogii?
RăspundețiȘtergereCa am (si) suferit? Ca ma sculam de la ora 4 sa iau 2 kile de lapte pentru cei mici? Ca imi era imposibil sa suport presiunea unei cozi ( gramada de oameni) suferinde dar fara de oranduiala?
Ca faceam alergie la istoria -asa zisa istorie - a ilegalistilor? ( care? cati?!)
Ca am facut aceeasi alergie la urletul din puternicii rarunchi ai LHL ce prezenta o alta istorie insuficient argumentata si documentata?
Asa cum pionerii sau utecistii erau indoctrinati odinioara constat cu mila si durere cum noua generatie este supusa aceleiasi metode.
Oare se sperie cineva cu adevarat de reinvierea comunismului?! :) Cel putin comunistii aveau o scuza/justificare: le era teama-ca orice uzurpator- de posibila [si pana la urma inevitabila] pierdere a PUTERII. Dar ACUM? Nu, nu e sminteala! E INTERES. E actiunea oportunistilor si a noilor -scuzati- pupinc..risti. Apoi, inevitabil, sa se mascheze - ca si odinioara- neimplinirile momentului.
Adolescentii de azi adicatelea votantii de maine trebuie cu atentie "educati". Iar de sprijinitori pentru noul viitor "luminos" Romania nu poate duce lipsa.
P.S. Bun articolul din BdV privind (lipsa) frica(ii) de penibil. Il recomand cu multa caldura!
Constantin, merci de recomandare. cam asta am vrut sa subliniez, ca regimul s-a schimbat, dar ca metodele continua, cu rezultate mult mai perfide si mai adinci, pentru ca le practica societatea civila.
RăspundețiȘtergerecum s-a trait in comunism e alta poveste. sint convinsa ca unii oameni s-ar trezi la 5 daca ar avea bani sa cumpere laptele ala. acum se trezesc la 5 ca sa stea la coada pentru ajutor social sau sa ia bilete la vanghelioane.
Am facut vorbire despre traiul trecutului pentru stiinta unora care ar putea crede ca as fi un nostalgic.
RăspundețiȘtergereDe altfel, daca ma gandesc bine, eu nu am avut niciun avantaj pe acele vremuri. Ceea ce am realizat a fost prin eforturi si curele bine stranse. Chiar si apartamentul l-am cumparat.
Cat priveste pasivitatea intr-un fel era justificata. Ce puteam face? In afara de clampanit nu aveam alte mijloace.
P.S.1 Imi fac "autocritica" si voi incerca sa ma implic mai mult...
P.S.2 Am cunoscut un tip care a vrut sa treaca fraudulos granita si fusese condamnat la locul de munca la intreprinderea in care lucram. Omul mi-a zis ca este un mare cantaret si e solicitat de Opera din Viena dar autoritatile nu-i dadeau voie sa plece. Dupa 90' l-am intalnit de mai multe ori prin oras. Sa nu mai fi vrut Viena sa-l mai adopte?! :)
"eforturi si curele bine strinse". desigur. total de acord. dar eu, cu toate curelele strinse, traiam de pe o luna pe alta, fara excese, fara vacante. vorbesc de anii mei de Bucuresti, dupa anul de gratie 2000.
RăspundețiȘtergeredar, inca o data, ideea pentru care v-am deranjat nu e de a face comparatie atunci-acum, nici de a-i sanctfica pe comunisti, dar nici de a-i demoniza pe nostalgici. a fost rau atunci, e rau si acum. a fost bine atunci, acum ne e si mai bine.
intrebarea e: cum ii facem pe astia mici sa gindeasca cu capu' lor??
"cum ii facem pe astia mici sa gindeasca cu capu' lor??"
RăspundețiȘtergereSimplu dar si extrem de greu!!! Tocmai am scris pe un blog prieten tie pe aceasta tema.
Printr-un invatamant pragmatic. Exista foarte multa rezistenta in interior.
Am lucrat si eu cativa ani ( prin insumare!; efectiv si cumulard) in invatamant si stiu cam ce se intampla in acest sistem.
O elevă vranceana pe blogul său se lamenta ca invatamantul nu incita la studiu. Am contrat -de conjunctura! -spunand ca asta trebuie sa fie interesul elevilor si al familei.
Realitatea este ca invatamantului ii revine obligatia "materiala" si morala de a "scoate" tineri care sa poata lua viata in piept.
lamentarea elevei ma duce cu gindul la dilema urmatoare: invatamintul are nevoie de elevi sau elevii au nevoie de invatamint? cred ca e de reflectat. scoala e interesata sa aiba elevi, sa-si atraga fonduri, profesorii sa aiba o piine de mincat. asta inseamna ca se poate face scoala oricum si ca se pot accepta chiar toate compromisurile? Am fost si eu profesoara o scurta perioada de timp si am vazut cum merg lucrurile. dar si elevii sint sau ar trebui sa fie interesati sa studieze, sa se formeze, sa aiba o diploma doua. iar parintii isi vor copiii supravegheati intr-un anumit interval de timp si sa iasa instruiti si cu patalama la final. crezi ca ridiculizez industria... aaa... institutia? ce scop(uri) mai are ea in ziua de azi?
RăspundețiȘtergereNici vorba de ridiculizare!
RăspundețiȘtergereCred ca dilema are raspuns in Constitutie. Numai ca la noi Constitutia si orice lege /reglementare sunt prilejuri de pricini/interpretare.
"scop/scopuri"= dilema lu'nenea Catavencu: " ...sa se schimbe primesc,..."
Pana la urma problema este: cea economica.
Si cum eu am o parere foarte proasta despre economistii ( pardon! contabilii) nostri...
pai astia care ne conduc isi tin doar contabilitatea propriului buzunar.
RăspundețiȘtergereP-astia mici când sunt mici îi înveti mai întâi sa gândeasca cu capul tau de parinte cu experienta vietii, ca sa poata dupa aia gândi sanatos cu capul lor si nu cu capul societatii care oricum o sa fie trântita de colo-colo dupa cum bate vântul modei sau crivatul urgiilor. Scoala oricum vine dupa aia, dupa educatia de acasa si oricum nu e tot. Scoala nu da educatie, scoala da notiuni, scoala nu te învata cum sa te porti, si nu e acolo ca sa-ti infuzeze valori perene . Însa curios, paradoxal chiar, scoala aia "comunista" nu numai ca era redutabila ca eficacitate în ciuda penuriei de material didactic si bibliografic, dar a stiut sa-mi dea chiar mai multe valori (pe care le îmbratisez si azi) fata de cât o vad capabila sa dea acum. Curiozitatea stiintifica, placerea de a învata, respectul fata de adulti, de familie, de profesori, simt civic, elanul, satisfactia cunoasterii, aspiratii, altruism (da, da, malgré tout !!!)...restul, treaba cu lozincile si pionierii era o corvoada luata ca atare, executata ca asa trebuia, fizic dar fara suflet si punct, oricum deja nimeni nu mai credea în chestiile astea. Despre nivelul învatamântului per se, astazi pare a fi jale. Dar sa revenim la aia mici. Mie ochii mi-au fost deschisi destul de repede asupra vietii si sistemului în care traiam, plus ca nefiind prea tâmp, mi-am dat si eu singur seama, chiar înaite de clasa întâi. Dar ca traiam sub comunisti, asta n-a influentat deloc educatia mea de-acasa. Asa cum educatia astora mici o sper neafectata de celelalte sminteli ale societatii în care traim. Azi însa e mult mai greu ca parinte (mai ales departe de casa) sa te bati cu toate belelele, pentru ca-s mai multe, pentru ca-s infinit mai mediatizate si chiar universalizate. Altfel deh, aceeasi partitura ca si "înainte", dar interpretata într-o alta cheie: cea a unei educatii diferite de nebunia înconjuratoare (sau la adapostul ei) melanjata în proportii de alchimist cu inserarea zdravana în societate. Ce ma supara e ca scoala pe care am facut-o eu acasa, pe care o respect si careia îi sunt infinit recunoscator pentru ce mi-a dat, nu mai e aceeasi institutie solida, impunatoare pe buna dreptate si în care dascalul avea tot timpul dreptate. O singura data am venit acasa facând pe cocosul spunând ca e din vina profesorului ca nu stiu ce si nu stiu cum; iar palma luata dupa ceafa acasa m-a convins ca nu e cazul sa recidivez. Si chiar nu era. Astazi însa vedem cum s-a schimbat si din pacate daca odinioara parintii functionau complementar cu scoala azi eu la rândul meu ma simnt nevoit (si jenat în acelasi timp) sa filtrez în mintea copiilor ci ce se zice si ce se întâmpla pe acolo.
RăspundețiȘtergereAsta nu înseamna ca plozii astia trebuie educati ca mormonii, o, nu, nici pe departe, caci trebuie sa traiasca "în prezentul caruia îi sunt contemporani azi si acum" (pour ainsi dire), dar va trebui sa învete sa se fereasca de extreme si nebunii, asa cum am învatat eu.
Hai gata, c-o lungesc prea mult.
chiar asa, ia uite cit spatiu ai halit.
RăspundețiȘtergeremai bine te publicam separat:))
pai scoala nu e mai e o institutie puternica, inchisa, nici proful micul Dumnezeu. iar parintii nu-si mai indeamna copiii sa-i asculte ca pei ei insisi, nu au cum, pentru ca ei insisi nu mai sint ascultati! lipseste autoritatea, lipseste ierarhia, lipsesc valorile. aluia mic i se zice de mic cit de genial e si cum ii dau mama si tata tot ce-i trebuie, asa ca de ce sa faca efort? bine, caricaturizez, da'nu-s nici departe de adevar.
Ba esti fix exact chiar precis tocmai în mijlocul centrului buricului adevarului.
RăspundețiȘtergereEn plein dans le mille, punct ochit, punct lovit.
Fireste ca trebuie autoritate. Gândita sanatos si dramuita cum trebuie. Ca un parcurs jalonat. Puaradelu' are si grade de libertate, si stie ca sunt si limite, adica de unde si pâna unde se poate întinde. Daca nu - stim amândoi ce urmeaza. Graduellement.
A propos (adica fara apropouri) de unde ai deprins tu arta mânuirii facaletului, si cu ocazia carui prilej ? Ca 'cea pe la babe ca ai fi centura mov.
Pa.
is campioana pe municipiu la facut mamaliga:p
RăspundețiȘtergereAm urmarit cu interes comentarile de mai sus si la fiecare am avut mici tentantii de a ma aprinde dar in final asa cum e romanul m-am domolit ramand sa fiu in asentimentul popular mai cu toata lumea:)
RăspundețiȘtergereCu toate astea exista un punct ridicat de Aida (asa cum stie de multe ori sa le ridice la fileu) care mi se pare important si care ar trebui sa aiba o amprenta mai mare asupra discutiei in general cat si asupra diferentelor dintre trecutul si prezentul relativ. Poate chiar o discutie separata
Se intreba: "Oare sint invatati si sa iubeasca?" E a dracului de grea intrebarea asta si desi sunt la fel de mult impotriva regimului comunist si a ceea ce a reprezentat el tind subiectiv sa sa cad in plasa trecutului si probabil a unei nostalgiei cand vine vorba de iubire sau dragoste sau relatii interumane.
Ma intreb retoric dar la fel de sincer daca regimul totalilar a creat impresia ca eram mai altruisti atunci sau chiar eram si regimul asta neo-liberal creaza impresia ca suntem mai egoisti acum sau chiar suntem?
Cristian: uite ca ridici si tu multe mingi la fileu cu intrebarile tale mai mult sau mai putin retorice :) am sters cu buretele multe din calitatile pe care le aveam (solidaritatea, de exemplu) si am ingrosat defecte (egoism, invidie, rautate). acum ne chinuim sa invatam lucruri pe care le stiam deja foarte bine, dar pe care le-am aruncat la cos pe motiv ca le-am deprins pe vremea de trista amintire! dupa euforia acumularii fara limite (sau in limita buzunarului si creditelor obtinute) descoperim necesitatea cumpatarii si a economisirii la singe.
RăspundețiȘtergereeu cred ca iubirea, cu toate atributele care o insotesc, se invata. daca scoala vrea sa se ridice iarasi la ce-a fost si chiar mai mult, atunci sa se apropie cit mai mult de scoala vietii.
hai ca pic si eu in semntimentalisme:))