15 decembrie 2010

Urari

Calimara pleaca in vacanta! Dar inainte de a se urca in avion va doreste iubire multa in suflete si-n privirile celor dragi! Craciun fericit si La Multi Ani!

11 decembrie 2010

Bucatarisme - 3

Din celebrul ciclu "retete suedeze traduse oleaca cu google, oleaca cu ce mai stiu si eu", azi sufleu de varza cu rosii - varza insemnind nistre frunze crete. Poza de dinainte de a azvirli blidul la cuptior


si cea de dupa extragere.

10 decembrie 2010

Craciunul pe aici

God Jul spun suedezii, ceea ce va doresc si voua. Mos Craciun vine din Laponia. Or, o parte din Laponia se gaseste aicisa, pe teritoriul suedez - Lapland - asa ca aceasta sarbatoare e foarte importanta pentru ei. Pregatirile incep de la sfirsitul lunii noiembrie si spiritul se instaleaza pina hat, pe la Sfintu' Ion al nostru. Se pun luminari in feresti, pentru a marca cele 4 saptamini pina la Advent. Cine nu vrea sa arda cele 4 luminari traditionale, baga in priza sfesnicele electrice. Se atirna stele luminoase la geam, se impodobesc brazii, se coc prajiturile - aici se foloseste multa scortisoara si kilograme de stafide. Se bea glögg (varianta vinului fiert de pe la noi). Incalzirea pentru Craciun se face cu Santa Lucia, sarbatoarea luminii. Nu o sa fiu aici de Craciun, dar presupun ca se vor arde kilograme de luminari - zici ca e priveghi in fiecare casa, Doamne pazeste -, se va minca multa piine cu gust de turta dulce si pasari la cuptor. Mincarea lor nu e prea rafinata, e grasa si cam monotona - dupa cum recunosc chiar ei. In schimb stiu sa creeze atmosfera de sarbatoare, cinta, danseaza si se bucura impreuna.

09 decembrie 2010

Am fost la biserica

Ca sa nu mai ramin repetenta si anu' asta, mamita, mamitica si mam'mare m-au dus pe mine, alde Goe, la biserica. Protestanta! Cu catel si purcel purces-am duminica, pe vreme viforoasa, la sfinta slujba de cinstire a tunelului care va purta trenurile de pasageri prin maruntaiele orasului si nu mai pe subt ferestile noastre. Ne-am aduc acolo pentru ca nevasta lu' varu' din Suedia cinta intr-o corala care a incintat evenimentul. Ajunseram la biserica - mare, frunoasa, aidoma celor catolice, adica nu inzorzonata. La intrare ne asteptau soborul de preoti si mesele cu gustari. Copiii au loc de joaca in spate, asa ca i-am putut tine in friu timp de o ora si jumatate cit a durat sfinta liturghie. Mai un covrig, mai un desen pe hirtie, am putut trage cu ochiul si urechea la minunata slujba. Suedeza mea incipient dezvoltata m-a ajutat sa inteleg citeva cuvinte (Cristos, pacatele mele, tunel, comunicare) repetate la nesfirsit de sirul de predicatori, in coada caruia s-a aflat arhiepiscopeasa (da, domnilor, este o doamna sau domnisoara!) in persoana. Cu potcap si toiag, s-a asezat in pozitie de drepti si a ascultat ultimul cintec care a incununat acea slujba exceptionala. Am ascultat de toate, pina si un gospel, dovada ca biserica protestanta e moderna. Spre final s-a plimbat si un domn cu o plasa de fluturi printre credinciosi, in care cadeau monedele milei. Cei care nu umbla cu metal de frica sa nu-i trasneasca, pot baga cardul in pos-ul care troneaza la intrarea in biserica. Asta da contact direct cu cele sfinte!
Cind toate au fost sfirsite, soborul de preoti in frunte cu doamna au venit spre noi, cei din urma. Atunci am vazut eu ca unul dintre barbatii preoti avea o casca cu microfon la ureche (ii sufla cineva slujba??). Moderni, dom'ne! 

08 decembrie 2010

Leapsa cu sefi

Zice capca1: scrie, dom'ne despre sefi si subalterni, pina unde e unu'sef si alalalt  cit urca subt el?! Iaca, scriu: moral, etic, legal si frumos e ca fiecare sa-si vada de fisa postului. Ce daca e patron, adica privat(izat), adica banu' meu, muschiu' meu?! Legea (Codul muncii, contractul de munca, legea bunului simt) e una si trebuie respectata. Sarcinile de serviciu trebuie stabilite clar de la bun inceput. Seful nu trebuie sa-i ceara angajatului sa faca altceva decit ce apare pe lista de atributii. Orele suplimentare se platesc. Pina si dreptul la in itiativa trebuie reglementat. Si statul peste program ca sa dau bine in ochiu' sefului. Si dreptul la greva. Iar sefilor sa le fie interzis sa-si unileasca angajatii/subordonatii cu remarci inteligente de genu' : ba, io-ti dau sa maninci, asea ca (aici urmeaza trasarea unei sarcini care ori nu are nici o treaba cu postul respectiv, ori depaseste norma de munca). Mi-e sila de genul asta de oameni, de mica intelegere, de guduratul pe linga sef, de favoriti si favoritisme, de sefi care o freaca fara jena si le reproseaza celorlalti ca fac la fel.

01 decembrie 2010

Cronica de Suedia - 4

Dupa cum spuneam mai zilele trecute, ninge la Malmö. Ca prin toata Europa. Am auzit ca, de ziua lor, si romanii au primit in dar zapada. Ce presedinte tare ati ales, stimati concetateni! Cu o luna inainte de Craciun, suedezul isi pune luminarile in fereastra, isi lustruieste saniuta, globurile si steluta pentru virful pomului. Anul asta, gratie vulcanului islandez, se da zapada la toata lumea, chiar si la cei pe care clima (asa cum am invatat-o la scoala generala) nu-i favorizeaza. Tot cu aceasta ocazie napadesc si bolile de sezon, nasul curge, ochii lacrimeaza, gitul emite sunete ciudate pre care doctorii de aici nu prea sint antrenati sa le stapineasca si nici nu prea au cu ce. Parca le e ciuda ca ii deranjezi la birou intre un facebook mic si un telefon la vecina. Alo, domnu' doctor, sint bolnav, cauta-ma la gilci, la plamini, la lingurea. N-astepta sa te rog eu, sau poate ca asa se procedeaza pe aici, te duci cu temele facute de acasa si cu reteta scrisa pe maculator. Alta stringere de inima mai ai la farmacie. Au medicamentul? Ajunge acolo reteta prin bunavointa hertzienelor si fibrelor optice? Te gaseste tanti farmacista in calculator? Ca daca nu esti in sistem esti mort - nu o zic indeajuns. Daca nu te pricepi la internet si nu ai oaresce cunostinte de limba sau cunostinte vorbind limba, iarasi esti ars. Bilet de tren nu-ti poti cumpara, facturile nu le poti plati. N-ai cui sa pui o intrebare oficiala, te ajuta omul de pe strada. Bancile au program de salon de bronzat: 10-16. Nu primesti extras de cont pentru banii tai, daca nu-ti tii raboj acasa n-ai nici o idee de cum cheltui intr-o luna. Bun, aici exagerez putin, presupunind ca aici ce cheltui. De mincat tot trebuie sa maninci (ieftin si foarte prost sau scump si mai putin prost), sa stai intr-o casa (incalzirea comuna inseamna 17 grade, maxim 18, unde-i soba din blocul comunist d'antan??), sa te-mbraci (e plin orasul de magazine second hand). Politica aici e: ti-e frig? mai indeasa un pulovar!
In rest presupun ca se ingroasa cozile la ora de deschidere a magazinelor de vise de pe aici - System Bolaget-urile cu multe grade in sticloante. Ii recunosti imediat pe clienti: fete umflate, ficat pe masura, ochi injectati, tremur nervos al miini cu tigara lipita de degete. Oamenii se straduiesc sa fie veseli, damn it's Christmas, wtf, dar miroase a depresie de la o posta suedeza. Care nu prea mai exista, fizic ca s-a privatizat samd. Hait, ca miine trebuie sa merg la nenea arabul nevorbitor de engleza si sa ma-nteleg cu el cumva, ca am o scrisoare de trimis.

Pentru Romania

La multi ani, romani! La multi ani mie si tuturor expatilor! Sa ne imbratisam si sa ne simtim frati macar cit tine stringerea de brate si de inimi. Sa ne iubim si sa facem din Romania o tara de invidiat!

25 noiembrie 2010

Pirtie la Malmö

Saptamina trecuta a fost doar o repetitie proasta, cu gura-casca in plus (gradele alea din termometru). Acum ninge de-a binelea, de doua zile, noroc ca nu se aseaza prea mult. Viscoleste pe alocuri. Malmöezii sint incintati de aceasta rara avis care cinta la ei in batatura o data pe cincinal. Eu m-am simtit si mai rau ca pe vremurile bune de la Bucuresti, cind asteptam cu drag autobuzul. In sensul ca (da' poate ca treaba asta se-ntimpla o data la o suta de ani si-a picat magareata pe mine) in statie fiind eu alaturi de o duzina de navetisti, trecu un autobuz fara macar sa se opreasca. Si mi-am adus aminte, cu drag, ca la Bucuresti se oprea autobuzul ala care trecea o data pe ora. Ne inghesuiam, ne injuram, ne pipaiam, da' intram cu totii la cutie. Zapada se prezenta, ieri, cam asa:
 
Later edit: Aeroportul din Copenhaga a fost inchis, fix in momentul in care se pregatea de decolare o sarja de brinza&vin&cirnatarii cu aterizare in bucatarie la subsemnata. Sta-v-ar in git!

22 noiembrie 2010

Bucatarisme - 2

Din ciclul "retete suedeze de google traduse ", astazi am inteles sufleu cu sfecla mai mult roz decit rosie. Nemincat inca.

LE: Cu aproape divina inspiratie de la nasica, fara numar!

21 noiembrie 2010

Bucatarisme

Din ciclul "retete suedeze de google traduse ", astazi am inteles urmatoarele: pirjoale cu pastirnac si legume la cuptior. Fie-mi digestia usoara.


13 noiembrie 2010

Heirupism chinezesc

Unule, ia uita-te aici. Si nu cred ca fac asta pentru ca sint comunisti, ci pentru ca se antreneaza de cind cu Marele zid chinezesc.

12 noiembrie 2010

Des-compunere de toamna. Suedeza!


In topul anotimpurilor mele preferate, toamna se afla pe locul 57. Iar in cel al lunilor, noiembrie e pe locul 165. So, toamna in noiembrie in Suedia e ca si cum te-ai trezi dintr-un cosmar pe patul de spital. Dar sa nu anticipam.
Bate vintul frunzeleee... Asa de tare ca arborii s-au dezgolit urgent, iar cetatenii cu simt civic nu mai fac fata mormanelor de frunze, spre bucuria copiilor, care se-arunca-ntr-insele si inoata fara colac.
Se-nvirtesc moristile... Si-odata cu ele te simti si tu mai usor, mai zburdalnic, mai purtat de vint. Nu stii cine ti-a tras o scatoalca peste ceafa? Intreaba-l pe sfintu' Ilie, consilier meteo pe linga Dumnezeu.
Cerul devine o chestie foarte interesanta: un morman de vata noroioasa din care se scurge, din cind in cind, ba o ploaie deasa, ba una fina, ambele patrunzatoare. Zilele sint gri de la A la Z (ora 16 deocamdata), cind devin negre de-a binelea. Si luuungi. Si plicticoaaase. Fiecare se retrage in coliba lui, isi aprinde festila-n geam si-asteapta ora de culcare. Aici se ard luminari mai ceva ca la biserica sub icoana facatoare de minuni. E buna si noaptea la ceva, nu mai vezi norii aia cenusii si supersonici care zboara razant. Turning Torso in pin'la buric, misto priveliste platita pe bani grei mai au locatarii de acolo.
Cind catadicsesc norii sa se care in tarile calde, apare un soare nepasator, cu o lumina sticloasa si rece. Asta daca soarele nu a iesit din schimb. Noaptea, luna e mai intangibila decit Zburatorul, intunericul vine cu frigul la pachet, nici nu-ti vine sa te uiti pe geam, daramite sa iesi la plimbare. Ce, ziceai sa ies sa cumpar o pizza?? Mai bine desfacem o cutie de fasole cu ciolan.

Criogenia salveaza Romania

Tocmai am aflat ca se poate. Moarte buna.

11 noiembrie 2010

Cronica de Suedia - 3

Reiau cronica, pentru ca nu reusesc sa scriu altfel. Pe scurt, deci, si amestecate.
E toamna-iarna, ziua e scurta, noaptea e, ati ghicit, lunga rau si neagra. Despre asta PROMIT sa scriu la un moment dat, inainte de a veni iarna calendaristica. Toamna aici e suficient de antipatica incit sa merite o descompunere. 
Am terminat primul curs de suedeza, am inaintat in stiinta pina la genunchiul broastei. Limba asta primitiva e atit de complexa incit exista un post de radio cu emisiuni in suedeza simplificata, vorbita rar, pentru boboci ca mine. 
Am continuat peregrinarile la doctor, am cersit un pediatru, copilul nu e suficient de pe moarte incit sa merite atentie (slava Domnului, de altfel), trebuie sa vorbesc cu asistenta ei personala, care nu raspunde niciodata la telefon. Am ajuns la Urgente care ne-au trimis urgent acasa, trebuie sa asteptam zile mai bune, cica o sa vina si copilul nu o sa mai tuseasca. I-ati dat paracetamol?? 
Marea asfaltare continua, si pe ploaie, si pe vint. Tot pe astfel de conditii meteo, plus frig, suedezul iese la munca in tricou si budigai, asa se intareste sistemul imunitar. Noi sintem vikiiiiiingi, rasuna, subliminal, din fiecare piept descoperit.
Tot cica l-au prins pe lunetistul mare amator de imigranti-doi-metri-sub-pamint. Dar spectacolul continua, acu doua seri politia se juca de-a hotii si vardistii cu niste neni obraznici care se ascundeau la noi in gradina. Asa ne trebuie daca am vrut casa cu parc privat. Printre vecinii de cartier sint si niste homelesi care sint trimisi la aer curat cind sint prinsi cu alcool sau droguri la purtator, si-atunci saracii sar gardul la noi in proprietate. Ce, noi n-am facut la fel cind am aterizat in Suedia??
Cica regele e fustangiu si a fost prins cu nadragii-n vine recent, ca e presa revoltata. Kungen in sus si kungen in jos, cum ar veni, mai mult nu inteleg din ziarele lor.Noroc ca citesc in ale noastre.
Am iesit la curatenia de toamna, am strins frunze cu spor, am comunitarizat cu vecinii, dar n-am participat la traditionala ciorba de fasole de dupa. Pacat, ni s-a spus, ca era udata cu punch. Intre timp alte frunze s-au asternut, imperturbabile, nepasatoare, peste aleile curatate cu entuziasm.
Am reusit sa ne imprietenim cu presedintele comitetului de locatari, care ne-a anuntat ca putem face orice in apartament, dar sa nu ne atingem de electricitate, de peretii de rezistenta, nici de tevi. Si sa anuntam comitetul care o sa ne dea ok-ul dupa ce consulta specialistul tehnic. Aha.
Va urma, cindva.


01 noiembrie 2010

La numaratorul de biciclete

Tot din seria ce n-a vazut Parisul. Chestia asta
numara bicicletele sau biciclistii care trec prin dreptu-i. De obicei sint a douamiasutasi, numai ca azi m-am prezentat mai devreme la borna, ca s-o pot fotografia si sa si ajung in timp util  la cursurile de svenska. 
Biciclostrazile arata asa:
Iar toamna suedeza se prezinta sub urmatoarea forma:

Acum cu noaptea cazind dupa orele 16. Ei si ce daca am cistigat o ora de lumina dimineata, daca aia e o ora pe care o dorm!?

27 octombrie 2010

Nu trageti in imigranti!

E oficial: la Malmö imigrantii se impusca. Si asta nu de ieri de azi. Un nene cu luneta are un hobby de prost-gust. El impusca imigranti in statiile de autobuz sau chiar la ei acasa. Am primit avertisement pe mail sa stam serile pe acasa cu jaluzele blindate trase.
Välkommen i Sverige!

22 octombrie 2010

Calimara la Malmö

Daca se uita pe ferestre, calimara vede asta (gradina interioara): 
asta (scoala exclusiv bruneta):
si alte chestii pe care le-am aratat deja intr-un post mai vechi, pe vreme cu ploaie. Gradina interioara e un mini-parc pentru copiii aflati in libertate, cu tobogane, leagane, nisip, ciupercute, balti, jucarii si biciclete folosite in comun... Vecinii sint tare comunitari, comunicativi, ecologisti, 'telectuali, cam de stinga (ca aproape tot suedezul) si ecologisti. Undeva in spate se afla si hala in care sint zecile de tomberoane pentru: gunoi alomentar (in pungi de hirtie), gunoiul cel de toate zilele, ziare, sticla alba, sticla colorata, plastic, cartoane, baterii si becuri. String reciclabilele intr-o cutie pe care o deplasez pina la casa de gunoi si acolo distribui: una tie, una tie, una tie, una tie... Caldura si apa vin de la primarie, asa ca se platesc la comun. Cald e, apa este. Factura de la intretinere aterizeaza in cutia postala si-o platim pe internet. Vecinii se string in curte de citeva ori pe an: doua petreceri, cu mincare si bautura personale, doua reprize de curatenie (primavara si toamna) si ce-o mai veni, ca nu le stiu chiar pe toate. Cartierul e simpatic. Cam la doua saptamini se mai injunghie/impusca drogatii/baietii rai. Politia intinde banderolele, autobuzul isi deviaza circulatia. Se pare  pe vremurica era un loc tare famat si inchis altor cetateni, insa acum s-au mai schimbat lucrurile. De exemplu, blocul nostru - cvartalul, adica cele 4 laturi care inchid gradina - era bordel acu' vreo citeva zeci de ani. Asa ca spatiul locativ era tare ieftin. Intre timp intelectualii au pus mina pe el si l-au curatat atit de bine incit acu' nu poti sa salasluiesti in el daca nu te primeste comitetu' de locatari, dupa ce purica bine situatia financiara si recomandarile de buna purtare. Asa ca au crescut si preturile. Mai antart, in cartierul asta, Kirseberg pre numele lui, se ardeau vrajitoarele. Acum convietuiesc, mai mult sau mai putin pasnic, imigranti si milionari, proletari si drogati. In toate combinatiile posibile. Avem biserica, avem parc, avem patinoar, sala de sport, biblioteca (undeva), gara (nefunctionala, din pacate), avem policlinica (de care sper sa nu mai fie nevoie sa mai pomenesc), avem magazin discount, magazin second hand, arabul de la colt, chinezul de la colt, scoala generala (in care nu am vazut un singur cap blond), avem deci di tati. Trecind calea ferata peste sau pe dedesupt, dam in cartierul vecin cu mall, magazine multe si felurite. Oleaca mai incolo, peste alt pod, ne apropiem de portul industrial. De aceea auzim goarnele vapoarelor aburite pe vreme de ceata.
Ce frumos e la mine-n cartier! Sa poftiti!

19 octombrie 2010

Muzici la minut

Mickey 3D - Respire

Leapsa cu de toate

Mi-a dat capca1 leapsa. Unule, asta nu e leapsa, ci pedeapsa! El vrea sa stie care-s cele mai frumoase locuri, tari, orase in care am fost (cu poze!!) SI cele mai frumoase carti/filme pe care le-am cetit/vizionat. Raspunsurile mele is scurte: nothing compares to Paris, una la mina. Am o memorie slaba a numelor de scriitori si a titlurilor de filme/carti, cu iertaciune, doua la mina. Pentru poze toata lumea e invitata sa cotrobaie prin calimara. Pentru recenzii si comentarii la filme/carti, asijderea. Acum sint in perioada BD si FU, adica citesc numai benzi desenate si vad numai filme usurele. Cind am timp. Cind nu am, inseamna ca-i citesc copilului colectia Papoum pe anul asta sau ma uit la Teletubbies in timp ce calc.
Si leapsa merge la cine vrea sa o ia.

14 octombrie 2010

Doctor in Suedia m-as face

Se-mbolnavi copilul. Acum, daca se-mbolnavi, a trebuit sa-l duc la doctor. Usor de zis, cit despre facut... Iata ce patii. Sun acu' doua zile pe la prinz, cu speranta sa gasesc un doctor dupa-amiaza. Sunai la clinica de cartier, la care am inscris copilul. Povestesc cum ii curge nasul si cum tuseste de doua saptamini si ca banuiesc ca are o infectie la ochi, ar fi cam a doua zi. Are copilul febra? N-are, slava Domnului. Atunci spalati-l la ochi cu clorura de sodiu si sunati miine dimineata la ora 8 ca azi nu mai avem loc. Bun. Spre seara face si copilul febra, in sfirsit pot sa ma laud cu ceva! A doua zi, adica ieri, incep sa sun de la ora 8. Dau peste robotul care-mi vorbeste in suedeza, nu-nteleg nimic, inchid, sun peste 5 minute si alte 5 minute si tot asa. Sun si la o clinica privata care nu ne vrea, ca nu stam pe raza lor de actiune. Adica aici trebuie sa stai in cartierul cu clinica privata, chiar daca esti dispus sa platesti alea 600 de coroane (cam 60 de euro) pentru consultatie. Sun si la urgentele private, ei nu se ocupa de copii, dar sa sun la numarul asta, e un pediatru. Daca nu reusesc, sa revin miine cu un telefon si-o sa vada daca-mi gasesc un copil. Sun  la pediatru si dau peste un robot care-mi spune nu stiu ce, ca in afara de numele omului (ce bine c-am invatat alfabetul suedez!) nu-nteleg decit niste cifre, da' sint exprinate in zeci si pe-alea nu le stiu inca. Inapoi la clinica de cartier. Inteleg intr-un final ca sint pusa in asteptare si alea 12 (tolv) minute se transforma in 30 (?). Moment in care dau peste o duduie draguta care-si face mila de mine (please, copil bolnav, febra mare, desperare, par smuls) si ne programeaza peste o jumatate de ora. Uraaaaaaa! Pun copilul in carut si alerg, ajung acolo. Intru la doctor - un domn trecut de virsta pensionarii, cu nume arab si nevorbitor de franceza. Ne-ntelegem in engleza si-mi spune ca reteta merge direct din calculator la farmacie, ca nu platesc consultatia pentru copil si multa sanatate. Fuga la farmacie unde reteta nu a ajuns, se pare ca merg mai repede ca internetu'. Reveniti mai tirziu imi spune viitoarea pesionara de la casa. Cam cind? Cam peste o ora. Revin peste trei. Reteta nu ajunsese inca. Criza de isterie la subsemnata, copilul fiind atacat de febra, nemincat, cu ochii si nasul curginzi. Farmacista ma pune la punct - daca mai urlati va duceti singura dupa reteta la policlinica. Gata, sefa, ma calmez. Ma-ntreaba numele doctorului Mohamed-si-ceva. A, pai tataia ala nu stie sa umble la calculator. Buuuun. Dupa o ora tin in brate sacosica cu medicamente (sacosica e gratuita) si aflu ca numarul personal al copilului e "gresit".
Multa sanatate in Suedia!

08 octombrie 2010

Hoooootiiiiiiiiiiiiii - 2

Nu credeam sa fac un serial pe tema asta, da'uite ca se-ntimpla. Hotii si banditii au spart masina varului din Suedia. A doua oara. Prima oara fuse cind cu haina de piele a lui barbate-miu, tot in Suedia, acu'fo niste ani. 
Deci ma pregatii eu dis de dimineata, adica la 9 jumate, de mers la cumparaturi. Merg in parcare, bag cheia in usa, o deschid si vad numai cioburi in fata ochilor. Pe moment n-am inteles nimic. Apoi mi s-a aratat geamul de la portiera mortului foarte spart si rasfirat pe scaune, bancheta din spate si covorase. Facui ochii roata, masina curata, exceptind cioburile, cam toate la locul lor, exceptind gps-u'. O vechitura care mergea ziua pe program de noapte. Bine, baaai, amatorilor, pentru atita lucru v-ati deranjat? N-ati vazut ca era o semi-rabla, juma' de buletin, cu pernuta-inimioara pe luneta?? La ce va asteptati, incompetentilor?? Unule, domnu'sef, vino, dom'ne, incoace, sa faci ordine printre misei!

07 octombrie 2010

Cronica de Suedia - 3

Vad bine ca n-o se termin in veci sa scriu despre strazi si magazine! Da' nici ei nu termina reparatiile. Orasul asta e in vesnica reconstructie. Peste noapte se blocheaza strazi, se planteaza sensuri unice, se deviaza traseele autobuzelor.La fel si cind se omoara cetatenii intre ei, cum se intimpla la noi in cartier, cam la doua saptamini se blocheaza o anumita strada cu benzi pe aici nu se trece, pazite de politisti. Care politisti sint cam scumpi la vedere, rar ii vad, rar le vad masinile. Daca vrei sa cumperi altceva decit cele ce se gasesc pe rafturile supermarcheturilor si nonstoapelor de cartier, ai de asteptat pina la ora 10. Nimeni si nimic nu misca mai devreme, mai ales in week-end cind o sa te simti cam singur pe strazi.
E bine si cu bicicleta, cel mai rapid mijloc de transport in Malmö. Am incercat deja velorutele, duc peste tot, gasesti parcari sau copaci de care sa-ti pirnzi lantul si lacatul. In curind o sa devin si eu Mita biciclista, dus-intors de la cursurile de suedeza. Numai ploaia sa nu fie deasa, nici vintul prea invirtosat.

06 octombrie 2010

Adica imi da mie statul bani?

Imi scrie Ministerul Finantelor Publice asa:
Dupa ultimele calcule ale activitatii dumneavoastra anuale am stabilit ca va sunt eligibile pentru primirea unei rambursari a impozitului in conformitate cu sectiunea 501 (c).
Valoarea impozitului returnat este de 493,27 RON.
Va rugam sa ne trimiteti cererea de rambursare a impozitului si sa asteptati 6-9 zile pentru verificarea datelor introduse.
Pentru a accesa formularul de plata va rugam sa va completati datele aici :
http://www.mfinante.ro/acasa.html?method=rambursare&pagina=52155
Aceasta notificare a fost trimisa de catre Ministerul Finantelor Publice , Biroul de plati pentru persoane fizice.
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Serviciul de Comunicare si Relatii Publicesef serviciu : Cristian Marin
Cred ca m-a mai lovit fericirea asta o data si am precizat ca eu nu mai platesc impozite in Romania de ani de zile, de cind nu mai incasez nici un ban acolo. Doar cheltui bani in Romania. Si pentru gestul asta nobil nu cred ca se deranjeaza statul sa-mi dea mie recompensa. Pentru care ma anunta prin mail! Haida de, mail in tara in care tre' sa te deplasezi, sa faci cozi si sa stai cu capu' plecat sub ghilotina de la ghiseu pentru orice fleac. Asa ca, domnu' Marin, devirusati-va calculatorul. Ori nu stiti sa umblati cu el, ori v-au hackuit contribuabilii asa de bine incit ride tot mapamondul de alde matale. Da' mai inainte spuneti-mi si mie: de unde aveti adresa mea de mail?

04 octombrie 2010

Hoooootiiiiiiiiiiiiii

Ne-au furat bicicleta!!! Din curte inchisa, bicicleta fiind legata bine in parcarea de velocipede. In tara cu galeata de aur la fintina (aiurea) se fura bicicletele ca-n codru. De altfel jumatatea-mi, umblata si prin Africa bananiera, si-n Bahamas, nemaipunind la socoteala calatoriile in Romania, a mai trait o singura data sentimentul neplacut de a nu-si mai gasi obiectul proprietate personala. Care anume? O geaca de piele nou-nouta din piele. Unde s-a intimplat odioasa crima? In Suedia, doamnelor si domnilor!!! Tara care doarme pina la ora 10 dimineata, se indeletniceste cu sterpelitul bicicletelor pe timp de noapte. Poate n-a fost suedezul blond din mosi-stramosi, ci imigrantul negru/arab/tigan. Aha, are dreptate extrema dreapta proaspat intrata in  Parlament (du jamais vu in Sverige): afara cu strainii, Suedia e a suedezilor! Da' inainte de a pleca, depuneti la receptie bicicletele furate.

30 septembrie 2010

Razboi si copilarie

Am citit La Guerre des boutons, de Louis Pergaud, si-am vazut Jeux interdits. In ambele cazuri un roman celebru a devenit film. In "La Guerre..." copiii duc mai departe razboiul adultilor, iar in "Jeux interdits " copiii il ignora. Si ce fac parintii? Nu-i inteleg, nu-i sprijina, nu-i asculta. Romanul e delicios, filmul e cutremurator.
Citat din "La Guerre des boutons":
"- Tout de même, bon Dieu! qu'il y ait pitié aux enfants d'avoir des père et mère!
Un long silence suivit cette réflexion. Lebrac recachait le trésor jusqu'au jour de la nouvelle déclaration de guerre.
Chacun songeait à sa fessée, et, comme on redescendait entre les buissons de la Saute, La Crique, très ému, plein de la mélancolie de la neige prochaine et peut-être aussi du pressentiment des illusions perdues, laissa tomber ces mots:
- Dire que, quand nous serons grands, mous serons peut-être aussi bêtes qu'eux! "
Muzica filmului "Jeux interdits":

Muzici la minut

Evanescence - Bring Me To Life

28 septembrie 2010

O posta suedeza

Nu o gasesti decit sub forma de stand in diferite magazine, butice si nonstoape tinute de diverse persoane greu vorbitoare de engleza. Pentru mine e ca si cum n-ar exista posta suedeza. Desigur, postasul vine zilnic (de luni pina vineri) cu scrisorile si pachetele mici pe care le pune in cutia postala. Uneori vine, el sau altcineva, de mai multe ori pe zi. Bun. Cu pachetele de mari dimensiuni e complicat. Din cite am trait eu, lucrurile decurg in felul urmator.
Mai intii gasesti in cutia postala o scrisorica ce te invita sa-ti ridici pachetul de la adresa cutare, incepind cu ora de. Musai sa ai un act de identitate asupra-ti, iar de ridici pachetul destinat altcuiva sa te prezinti cu buletinul personal, plus cel al persoanei in cestiune, plus scrisorica - pe care oricum trebuie sa o prezinti, ca e pachetul pentru tine sau pentru altcineva. Te duci acolo, nenea-tanti postas-a de nevoie iti ia scrisorica si buletinul, le verifica scrupulos, te cauta la sistem si abia apoi iti da pachetul. Daca ti-l da.
De ce "daca"?! Pai imagineaza-ti ca primesti un pachet de la mama soacra, cu 3 destinatari la loc de cinste, printre care si un bebe fara carte de identitate suedeza. Cu scrisorica in mina, fugi repede la locul indicat sa-ti ridici coletul cu bunatati trimise cu dragoste netarmurita. Ajungi la fata locului, iei bon de ordine, astepti ca tanti sa caute in calculator si-ti deschizi sacosa pentru a primi trofeul. N-avem. Pachetul nu e aici. Pai cum nu e, daca am tidula?? Oi fi avind, da' n-avem. Sunati dvs la numaru' asta de telefon si intrebati. Pleci cu limba-nnodata, spunindu-ti ca suedezii e si ei oameni, mai gresesc. Hai sa asteptam o tira, sa mai vedem. Intre timp vine postasul cu alta scrisoare care zice ca pachetul se afla negresit la o alta adresa - de altfel cea de la care ridicai pina acum pachetele. Hai repede cu buletinul personal, ca-ti zici ca daca numele tau e trecut pe lista e suficient numai actul tau. Ce vorbesti, Johansoane?? Pai nu ajunge, mai aduceti un docoment si pentru persoana aia pitica din carucior, daca pretindeti ca si numele ei apare pe lista. Io de un'sa stiu? Toate acestea le afli cu ajutorul amabil al unui client care traduce pentru vinzatorul de acadele si timbre. Aveti intrebari? Adresati-le oral la numarul de telefon de-aicisa. La telefon mi se spune ca nu e posta, ci o firma care se ocupa cu distributia curierului, prin urmare nu fac ei regulile. Pentru ca statul suedez nu da carti de identitate la copii, cum face cel francez, sa ma duc la administratie sa-mi faca o hirtie cum ca copilul e copilul lu' ma-sa si lu' tac-su si ca indivizii aia sintem noi. Cu hirtia aia, plus actele de identitate ale celorlalti impricinati pot sa pun mina pe closca cu puii de aur. E clar?
La care una bucata barbat enervat, plus un teanc de pasapoarte, livrete de familie, acte de nastere si ce mai are omu' pe linga casa lui care sa posede stampila oficiala, ne indreptam spre buticul groazei. La presiunile noastre, cerberul cedeaza. Urmeaza un mail in care ne rugam toti cunoscutii sa NU ne trimita NICIODATA vreo scrisoare sau vreun pachet care sa contina mai mult de un nume si ala musai sa fie al meu. E clar??

23 septembrie 2010

Muzici la minut

Goodnight Moon - Shivaree

Les Roses d'Atacama

Am citit cartea asta a lui Luis Sepúlveda, care si-a gasit putin timp sa-mi scrie o dedicatie (sarumina, mama soacra). Sepúlveda e un militant ecologist si mare scriitor chilian. A vrut sa aduca un omagiu prietenilor si cunoscutilor care i-au marcat viata intr-un fel sau altul. Eroi ai rezistentei de zi cu zi, luptatori impotriva terorii sau conformismului. Oameni obisnuiti care n-au stau cu miinile in sin si nu s-au vaitat. Oameni minunati care au refuzat sa se supuna. Diferiti, stralucind pentru o zi in desertul obedientei, precum trandafirii din Atacama.

22 septembrie 2010

Alcoolul este viata

M-a trimis barbatul sa-i cumpar vin. Asa am ajuns la Systembolaget, reteaua de magazine de stat, singura crama autorizata sa vinda licori ce depasesc 3,5 grade. Din astea subgradate poti gasi la supermarchet, sub forma de bere pentru toate buzunarele. In schimb la magazinul susnumit nu exista sticluta de vin sub 8 (opt) euro! Berea are pret de circiuma (de la 1,5 euro in sus). Scuuuuuuuump, dom'le, scuuuuuuuump, dincolo (in Danemarca, de exemplu) era mai ieftin. Pai cum sa te mai imbeti decent la pretul asta?? Noroc ca exista vinul la cutie, si unde-s litrii mai multi, mai scade nota de plata. De brinza (buna) ne-am lasat, tre'sa ne lasam si de bautura.

18 septembrie 2010

Tot despre strazi si magazine

Ca pina nu termin ce-am de spus nu pot sa trec la subiectul urmator! Asadar, sint citeva retele de supermarcheturi in oras, dar cu cit e magazinul mai mic, cu atit preturile sint mai mari, chiar daca apartin aceleiasi retele! Inteleg ca arabul din colt are preturi mai ridicate, ca vinde te miri ce si mai nimic, dar magazinul de linga, care e de 5 ori mai mare, de ce are preturi la fel sau si mai si? Bun. Tot in magazine am intilnit un obicei (ce n-a vaxut Parisul, chiar asa): daca platesti cu cardul, casa de marcat functioneaza ca un bancomat. Adica bagi cardu/', tastezi pinu' si-i spui duduii de la casa ca vrei atita (din care-si trage banu' pentru marfa vinduta). Numai in Suedia mergi la magazin si primesti bani!!
La semafoare am vazut o functie, intilnita odata si in Romania: se aprinde galbenul si inainte de verde. Asa ca tot suedezul circula pe galben, care dureaza muuult mai mult decit in restul Europei. 
De salile de sport deschise nonstop am spus? Am spus. In unele intri noaptea pe baza de amprenta digitala, asa ca ai grija sa nu te arzi la degete inainte de a merge sa te dai cu bicicleta.
Restaurantele sint deschise, in general, de la ora 11, iar unele servesc doar masa de prinz. Suedezul obisnuieste sa se opreasca la o cafea si-un croasant, asa ca baruri sint peste tot, unele cu mese pe trotuar. Se fumeaza destul de mult si se cumpara tigari din multe locuri, inclusiv din supermarchet (in Franta nu gasesti decit in anumite baruri si magazine). Despre bautura si preturi vorbesc mai tirziu, cind o sa am mai multe informatii si nitica experienta (ca tocmai ni s-au terminat rezervele), stiu ca in magazinele "normale" nu gasesti decit bere pina la 3,5 grade, ce depaseste se vinde in magazine speciale, de stat, cu orar prohibitiv (luni-vineri, 10-18) si costa mai mult. Exista diverse sortimente de piine, numai ca pina acum n-am reusit sa cumpar o piine fara seminte sau fructe in ea! A, vorbind de mincare, se pare ca suedezul e ahtiat dupa chiftele, se gasesc peste tot (congelate sau semipreparate). Am dat si de magazinul arabesc cu biscuiti Gizi, balsam de rufe Lenor, cas, ardei capia si se pare ca exista si un magazin sirbesc, ba chiar si unul romanesc. Le-oi dibui eu si vi le torn aici.

15 septembrie 2010

Condica de datorii

Ramasesem datoare cu niste fotografii prin diverse articole despre Suedia. E ditamai sticlomatu, bagi petu' si marca banu'!
Nonstopu'de la parterul blocului:
Trecerile de pietoni cu bordura in vine si benzi deformate pentru cine are nevoie:
Exercitii de gimnastica in parc (gratis!):

14 septembrie 2010

Les Barons

Am vazut filmul asta si-am ris! Ce pacat ca morala trimite la munca, fie ea si din pasiune. Cica lenea si ingustimea mintii omoara. Noooooooo.

12 septembrie 2010

Ce n-a vazut Parisul - 2

In oras sint atit de multi iepuri, ca-n seara asta vinatorii au iesit la vinatoare. Se aud impuscaturi in cartier.

11 septembrie 2010

Viata pe aici

Tot despre oras o sa vorbesc si despre oameni, parca vad ca nu o sa-mi ramina nimic de spus despre ei intr-un articol separat. Mi se par fascinante strazile si trotuarele, cu benzi pentru biciclete, cu semafoare pentru biciclete. Semafoarele pentru pietoni sint atit sonore cit si luminoare, la trecerea de pietoni sint benzi speciale pentru nevazatori. Si nu stiu cum dracu' se face, dom'Videanu, da' aici bordurile se fac una cu asfaltul la orice colt de strada si inainte de zebra, ca sa poata traversa usor tot handicapatu' si puradelu' in carucioarele respective. Cum ajungi la semafor pui degetu' pe cerculetul sensibil si astepti culoarea verde. Cind traversezi esti atent si la biciclete, ca, de cele mai multe ori, tu, pieton, imparti trotuarul cu velocipede. Purtarea castii de protectie e obligatorie pentru copii (atunci cind sint pe bicicleta), in schimb se pare ca vorbitul la mobil pe timp de condus nu e interzis. Cum mi se pare prea frumos ca sa fie adevarat, o sa caut confirmari din 3 surse si-apoi o sa afim sus si tare adevarul. N-am gasit ambuteiaje, si mi s-a intimplat sa circul cu masina la diferite ore de trafic intens, in mod normal, in alte tari de proletari motorizati strabatute. Si-apoi sint restrictii de viteza peste tot, la mine in cartier, de exemplu, se circula cu 30 km/h.
Pe strazi mai gasesti si magazine, restaurante si case. Am regasit orarele prelungite la supermarchet, nonstoapele (6-24), unele de cartier, la parterul blocului, ghereta cu kebab si falafel. La tot pasul gasesti frizerii, coaforuri, saloane de tatuaj, solar, sali de sport (unele 24h/7) si alte mijloace de maltratare corporala. De unde si Cosinzenele intens bronzate si multicoloratii musculosi. Dar despre ei, intr-un episod viitor.

09 septembrie 2010

Orasul

Se numeste Malmö, e situat in sudul extrem al Suediei si cica e bine, clima e mai blinda. Mai blinda fata de Laponia, caci tara lui Mos Craciun e transfrontaliera. Noaptea a inceput deja sa cada la ora 20, ploua din senin si te miri ce si cam sufla vintul pe la coaste. N-am batut inca orasul in intregime, dar am o idee despre el si o pot prezenta in imagini.
Malmö (centrul orasului) e un imens Lipscani renovat, spalat si destul de bine intretinut. Printre casele de la o mie noua sute toamna se strecoara si cladiri de sticla, blocuri a la Calea Rahova-Pantelimon si casute decupate, parca, dintr-un sat pierdut din Transilvania.
Nu e atit de curat pe cit se povesteste, nu e nici rigoare nemteasca, nici manie englezeasca. Verdeata invadeaza betonul, parcurile se lafaie inghesuind parcarile cu plata, iar in gradini, copacii fac risipa de roade, intr-un dezinteres general. Pai sa fi vazut bunica-mea asa ceva, nu baga alambicul in priza si tragea vreo doua-trei damigeni de tuica?? Ia culege, mama, prunele alea, e pacat de ele!
Peisaj cu mere si biciclete. Bicicleta e, de departe, mijlocul de transport favorit al sudezului.Copiii sint tinuti pe portbagaj ori inghesuiti in remorci sau in bicicleta cu atas in fata. Strazile si trotuarele sint brazdate de piste pentru ciclisti. Exista si semafoare pentru biciclete, parcari pentru biciclete, magazine de biciclete la orice colt de strada, unde-ti poti umfla rotile gratuit.
Daca nu se urca pe bicicleta, suedezul ia autobuzul, ca circula dupa program, des si regulat, inclusiv noaptea!
Circiumi sint peste tot, dar sa cada bila de pe ASE daca am vazut vreun restaurant suedez! Asiatice de tot soiul, arabesti, ia saorma, ia kebabu', ia hamburgheru', ia pizza, ia sushiu', neamule. Stiu ca se maninca mult peste pe aici, dar pescarii n-am vazut. Servirea e inceata, pe aici oamenii se grabesc incet, savureaza momentu' si compania. Despre suedezi, mai tirziu.
Asta e una dintre pietele cele mai cunoscute (nume si altele de citit pe wikipedia si pe site-ul orasului), care apare pe toate cartile postale si e invadata de turisti, localnici si biciclete.
Daca iesi din centru te regasesti in Bucuresti, intr-un Berceni mai aerisit si cu strazi mai largi. Cum naiba sa nu ma simt ca acasa? Si la piata taranii sint tot bruneti, printre blocuri stau baietii in trening si cu lanturi la git, din masinile putine, unele de fitze mari, rasuna muzici orientale. Buricul tirgului il reprezinta mallurile si Ikea, aceasta biserica numarul 2, caci se pare ca suedezul e familist si religios.
Stau la malul marii, aici e portul, acolo e plaja, adica la 15-30 minute distanta (cu bicicleta). Gradele lipsesc pentru a face baie. Ne lipsesc noua astora mai frigurosi, ca aici lumea e calita, in nici un caz nu trebuie sa te iei dupa trecatori ca sa stii cum sa te imbraci. A, doar daca mai pui un pulovar in plus. Dar despre suedezi, combinatii alb-negru-galben si altele, am zis ca scriu altadata.

31 august 2010

Dezmeticirea

Ca tot la nivelul asta sint. Aflam cum stau lucrurile, unde duce autobuzul 7, cu ce ajungem la Ikea (Mecca suedezului), unde-i spitalul, daca-i obligatorie centura pe bancheta din spate si altele asemenea. Cel mai important dintre ele e ca nu existi in Suedia daca nu ai un numar personal (personnummer). Nmarul asta e in toate. Nu poti sa cumperi cuie (cu cartea de credit) de la Hornbach, daca nu-l ai. Chiar daca esti vreun -ossen de spita veche sau un Mustafa debarcat ieri, daca n-ai numar, nu esti bagat in seama. Cu numarul asta esti cautat la dosar, sa vada companiile daca esti om serios, daca-ti platesti taxele, daca ai datorii. Cum noi tocmai am aterizat in Suedia, n-avem tinichele de coada, n-am platit impozite si nici n-avem de gind, nu sintem persoane de incredere. Prin urmare, compania de telefonie mobila nu ne acorda abonamentul pe care l-am ales (16 euro pe luna). Nu are incredere ca-i putem plati. Sa fie sanatoasa. Abonamentul Tv (televizor pe care nu-l avem) e inclus in intretinerea de la bloc, asa ca am scapat de rusinea de a fi taiati si de la portia asta. Ca sa las copilul la gradinita (privata) trebuie sa dovedesc ca fac ceva in orele in care sta copilul acolo (desi platesc pentru huzureala asta), cu adeverinta de la scoala sau seriviciu. Autobuzele misuna peste tot, abonamentele sint accesibile, in autobuz platesti cu ora (18 coroane suedeze per bilet, cu care poti sa schimbi cite autobuze poti, pret de 60 de minute). Pentru a va face o idee asupra preturilor, spun o data pentru totdeauna: 1 euro =  (aproximativ) 10 coroane, nu stiu cit inseamna asta in lei. Pina invat eu niscai suedeza ma descurc cu sfintu' Google Traduction si-mi fac temele de acasa. Asta ca sa nu ma mai invirt juma' de ora in magazin cautind faina sau alt aliment exotic. Pentru ca pe marfurile suedeze rar gasesti indicatii in limba engleza, 99% etichetele si explicatiile sint in suedeza (normal) si in alte limbi de extra-larga circulatie internationala (daneza, norvegiana, finlandeza).
Mai multe si mai multi dupa va urma.

23 august 2010

Doua la un leu - 25

Pentru a supravietui:
  1. unii iau credit cu buletinu' pentru a minca la restaurant.
  2. altii, de exemplu un sfert dintre romani, viseaza sa emigreze.

22 august 2010

Ce n-a vazut Parisul - 1

Ca returnezi sticla la magazin - intr-un sticlomat, mai tirziu pe micile ecrane - si primesti pe ea niscai coroane sau centime de coroane:
Ferestrele sint prevazute cu tot felul de divaisuri, pentru ca cei mici sa nu le poata deschida:
Prize pe tavan pentru intrerupatoarele de la lustre (chestia asta n-o vazusem nici macar eu):

21 august 2010

Haidati la festival!

A inceput Malmö Festivalen, cu motto-ul "gratis pentru toti". O saptamina de concerte, animatii, mascarici, activitati pentru copii, haleu la greu si ce-o mai fi, ca nu dezvalui surprizele.

18 august 2010

Doua la un leu - 24

Animale si obiceiuri pe cale de disparitie. Viitoare surse de imbogatire prin contrabanda:
  1. Pisicile in Belgia. Acolo am putea expedia maidanezele noastre supranumerare cind belgienii o sa fie invadati de soareci.
  2. Vinzarea de bauturi alcoolice tari la Moscova, intre orele 22 si 10. Ramine de vazut daca-i putem satisface pe rusi cu tuica noastra de prune. 

Vrei ploaie, ploaie iti dau



Descalecatul in Suedia

Pentru a ajunge la Malmö, se ia / deturneaza (dupa tupeu) una bucata avion cu destinatia Copenhaga – Danemarca, da, uite-asa treci prin 2 tari dintr-o data. Din Danemarca nu apuci sa vezi mare brinza, mai ales daca aterizezi pe inserat, ca noi. Gara se afla, practic, in aeroport, si de la gara se ia trenul spre Malmö. Pina sa iei trenul astepti bagajele care, previzibil, vin rapid. Daca nu ai cascat ochii pe placute, astepti mult si bine sa-ti vina bagajul de forma bizara, gen scaun rulant sau carucior de copil. Nu vine, trebuie sa-l cauti frumos la poarta 9. In fine, ai recuperat si barca pneumatica, mergi direct la gara, iti iei bilet, il compostezi inainte de a urca in tren si astepti trenul care vine repede. Mai putin duminica, ziua in care am sosit noi, am mai adastat si pe peron vreo juma' de ora, cit s-au plimbat doua nesimtite de garnituri care nu luau pasageri. Cu totul, am petrecut o ora si jumatate in Danemarca. Fie, urcam in tren, un soi de metrou de fapt, nimerim in vagonul pentru carucioare, ne instalam, ne uitam pe geam si nu vedem nimic, ca s-a facut noapte intre timp. Dupa o suita de tuneluri si alergatul pe pod pret de 20 de minute, ajungem in gara la Malmö unde ne astepta varul din Suedia (da, chiar exista). Pe cind coboram noi din tren s-a pornit ploaia. Aici ploaia e cu program zilnic, uneori mai uita Doamne Doamne sa inchida robinetul. Din masina am vazut parcarile de biciclete, multe ferestre luminate de veioze – aici e moda jaluzelelor de plastic albe, alea care-au facut furori si pe la noi, in anii '90, si a lampilor in geam. Ajungem acasa. Copilul doarme, il iau in brate, ploua. Scoatem valizele, ne umplem bratele, mergem la poarta metalica. Fatalitate, poarta nu se deschide. Aflam a doua zi ca poarta, fiind ea metalica si electrica, nu prea functioneaza sub ploaie. Conjugalul sare gardul si ne da drumul de pe partea cealalta. Fuga in bloc, copilul se trezeste si-ncepe sa urle. Intram in apartament. Electricitate e, numai ca fostii proprietari au plecat cu tot cu becuri. Avem lumina la baie si in bucatarie. Stam pe jos, umflam salteaua, pregatim patul copilului cu copilul in brate care urla in continuu, mincam kebab de la arabul de la colt, care e deschis si duminica, si la ora 22, trai-i-ar familia din Irak! Hai sa dormim cumva, ca de a doua zi incepe, de-adevaratelea, aventura suedeza.

12 august 2010

Cronica de Suedia - 2

Aici e toamna. In magazine inca se mai gasesc becuri cu filament. Parcarile pentru biciclete sint, uneori, mai mari decit cele pentru masini. Cind platesti la casa, monedele se pun intr-o cutie metalica. Tot de acolo iti pica si restul in monede. Sticlele de plastic si de sticla pot fi returnate, contra cost, in magazine. Capete blonde, ochelari patratosi, trupuri bronzate, cupluri mixte. Mii de biciclete. Va urma.

Incepe Cronica de Suedia

Am ajuns cu bine la Malmö. Declar deschisa cronica de Suedia sau cum ma integrez in modelul suedez. Am redescoperit intretinerea la bloc platita la comun, sapunul Fax si tigarile L&M. Alcoolul peste 3,5 grade se vinde in magazinele de stat. Va urma.

02 august 2010

Every heart is a revolutionary cell

The Edukators. Tinerii astia chiar schimba lumea. Al naibii de bine facut si de bine jucat. Si te mai lasa si cu o intrebare amara in coltul gurii: ce s-a ales de idealurile mele de la 20 de ani!? Asta daca ca ai avut vreunul  In orice caz, filmul asta iti arata ce-ai pierdut odata cu trecerea anilor si cresterea burtii.

30 iulie 2010

Mi-au pus astia niste intrebari grele pe strada

Cam jumatate dintre romani traiesc intr-o Romanie medievala de dinainte de Copernic. Nu-mi spuneti ca Romania nu exista pe vremea aceea, sigur se gaseste un procentaj insemnat care sa sustina puternic ca Romania s-a nascut din imperecherea Daciei cu Imperiul Roman. Fix jumatate cred ca deochiul se previne purtind culoarea rosie. Si mai multi habar n-au la ce sint bune antibioticele. De unde se vede treaba ca stiinta babelor bate la fund cultura generala, iar din anii de scoala romanii ramin doar cu amintirile din vacante. Care scoala romaneasca e ancorata in viata de zi cu zi cum e Zidul chinezesc lipit de Luna. Ia sa se introduca in programa scolara ore de tehnologie si comunicare, sa vezi elevii dind clasa profilor la utilizarea de Iphone si Ipad. Si note de 10 pe bune la bac. Ca in ritmul in care progreseaza invatamintul romanesc, ca miine rezolvarile subiectelor se vor copia de pe tabla in timpul examenelor. Iar domnii si domnisoarele Goe vor fi rugati respectuos la inceputul anului I sa treaca peste 4 ani sa-si ridice diplomele.

29 iulie 2010

Doua la un leu - 23

Tara ardeeeeeeee, babele se...
  1. ... intreaba de ce nu a fost invitat Obama la nunta Clintonesei celei mici.
  2. ...vaita ca nu mai au voie cu pantaloni scurti sub poala papei.

Dar avem anarhisti si noi, in Romania

Cu biblioteca, cu program cultural, cu intelectualisme. Poftiti de va schimbati ideile.

Tiganii si Franta

Asa, asa, francezii sint rasisti si xenofobi, vor sa-i dea pe tigani afara din tara lor (care toti sint romani cum romanii sint toti tigani?). Uite un francez cu carte care demoleaza niste mituri si-i pune pe tigani in rind cu emigrantii. A bon entendeur, salut, mai francezilor!

Calimara pleaca

Dragi cititori, draga voisinule - ca te atinge mai mult, geografic vorbind: Calimara cu cerneala sa muta! In Suedia, pina la noi ordine. Din motive tehnice, indurubez bine capacul sa nu risipesc bunatate de cerneala... Cum o sa dau de net si de inspiratie, o sa scriu impresii, liste de asemanari - deosebiri si patanii din regat.
Hasta la vista si virtute.

23 iulie 2010

Doua la un leu - 21

Ce face stiinta pentru tine in timp ce-ti bei berea si te uiti la meci:
  1. iti raspunde la o intrebare existentiala cu care te bombardeaza toata lumea inca din fasa: ce vrei sa te faci cind o sa fii mare?
  2. ii scoate fetei tale lesbianismul din cap inainte de a avea unul.

22 iulie 2010

Doua la un leu - 20

Cu ultimele tendinte in moda...
  1. ...canina: blana vopsita
  2. ... virstei a 3-a, n-are mama, n-are tata: taxa zero de examinare la concursul de admitere la facultate. Cine are parinti centenari, plateste.

Aseara, la televizor, l-am vazut pe Ceausescu

Pe France2, omologul TVR1-ului. Omolog, nu echivalent, sa fim bine intelesi. Nu l-am vazut pe Basescu reales, nici pe Udrea presedinta interimara si in devenire. Nu tu inundatii, eliminarea echipei nationale de fotbal din toate competitiile internationale, economie la pamint sau alte catastrofe - daca pot exista unele mai importante. Nu. L-am vazut pe Ceausescu omorit a milioana oara, pe Elena zbatindu-se in miinile soldatilor, cimitirul survolat, declaratii de persa si zeci de microfoane infipte in gurile faptasilor.
Uite asa se mai alina oleaca dorul de tarisoara.

19 iulie 2010

Doua la un leu - 19

De-acu' s-au batut in cuie urmatoarele:
  1. Tot cetateanu' are dreptul fundamental de a face sex. In Macedonia.
  2. Mai intii a fost... ! Au hotarit cercetatorii britanici care se apleaca, as usual, asupra problemelor profunde ale umanitatii.

18 iulie 2010

Vorbeste poza pentru mine

Preluare de la Festivalul de Cape et Epée, 17-18.07 Richelieu (Franta).
Cortegiu de curteni, muschetari si bagatori de seama:
Muzicanti cu instrumente bizare, de buna seama medievale:

Se-ncing carbunii sub ceaun... de sanchi, ca mincarea vine de la frigider:
Mesele-s intinse, trubadurul isi acordeaza lauta:
Tesatoreasa sta la o sueta cu vecinii de bloc:
 N-au lipsit telefoanele mobile, pet-urile, sucurile la cutie, berea la dozator, ochelarii de soare si turistii straini.

16 iulie 2010

15 iulie 2010

Sindromul has been

Uite ca loveste si printre celebritati. Or mai fi fost sinucideri in rindul anonimilor (anonimelor), dar nu s-a facut atita tam-tam ca in cazul Madalinei Manole: o vedeta, o stea (cam) apusa, o has been celebra. Trecind peste gestul de prost gust de-si aminti de cineva si de a ridica persoana respectiva in slavi dupa ce s-a dus deja acolo, peste isteria mediatica (ce bine ca nu sint in Romania ca sa fiu nevoita sa inchid televizorul), peste ipotezele mortii, rahatul scormonit, declaratiile socante ale vedetelor socate, vreau sa atrag atentia asupra unui aspect: sinuciderea unei femei aflate in plina criza existentiala. A fost cine a fost, nu mai reusea ca ajunga la acelasi virf, astea-s vremurile, asta-i viata, nu-i ajungea rolul de mama si sotie iubitoare si hobby-ul de cintareata. Dramele personale ne doboara, asta e pericolul, o bucurie nu umple intotdeauna golul lasat de o neimplinire. Nu toti stim sa ne multumim cu locul pe care ne-a azvirlit soarta sau lumea. Nu toti ne adaptam la locul doi. Nu toti ne iubim suficient de mult pentru a continua oricum, oricind, pentru ceilalti. E atit de simplu si de tragic. LE 16.07: Asadar s-a creat precedentul. De-acum o sa tot urmeze sinucideri pentru glorie.

Doua la un leu - 17

Chestii care cam dauneaza sanatatii:
  1. Statul excesiv la calculator = ciocolata in exces
  2. Statul ilegal in SUA = denunt public de catre cetatenii zelosi.

12 iulie 2010

Ce citim vara asta

Cine are drum in Franta sau neamuri sa-i trimita pachet, atentie la lien-ul asta. E vorba de recomandarile librarilor francezi in materie de livre de poche pentru zacut pe cearsaf, in sezlong sau hamac. dupa posibilitati.
Lectura placuta!

11 iulie 2010

Doua la un leu - 16

Ce nu te omoara te intareste:
  1. Dragostea: Miron Cozma, insurat cu o fosta golanca din Piata Universitatii.
  2. Arta: Mandela, pictat pe masa de autopsie.

06 iulie 2010

Doua la un leu - 15

Cu bani sau fara:
  1. Primul bancomat biometric din Europa elibereaza bani in Polonia dupa identificarea capilarelor. Big Brother e analfabet sau pasionat de anatomie?
  2. Feministele suedeze au ars banii pe care ii pierd pe minut, la munca egala cu barbatii. Feministele noastre ard in flacari pentru barbati, la munca inegala.

05 iulie 2010

Doua la un leu - 14

Din ciclul am trait s-o vad si p'asta:
  1. Cica daca vrei sa te insori la Focsani, tre' sa ceri voie si de la vecini, nu numai de la tata socru si sa ai binecuvintarea politiei.
  2. Alde Warren Buffet si Bill Gates le cer confratilor miliardari sa doneze saracilor 50% din ce-au strins la ciorap. Astia nu stiu ca e suficient sa ridice o biserica?

01 iulie 2010

Am fost si eu cu Ryanair


Era si timpul sa incerc serviciile companiei despre care am scris cu atita duiosie pe defunctul site. Acestea sint minimaliste: aproape totul se poate face pe internet; in avion nu ti se ofera nici macar un pahar cu apa; aparatele sint vechi, butoanele de pe fotolii nu functioneaza etc. Ridicole: trompeta care se aude la aterizarea reusita, deci normala; uniformele de picolite ale stewardeselor. Penibile: comertul cu mincare, parfumuri si tigari pe care picolitele le tin intre degete; lozurile vindute de aceleasi truditoare care petrec vremea impingind carucioarele vesnic pline dintr-un capat in altul al avionului. Platesti pentru bagajul pe care il pui in cala, pe unele aeroporturi se cintareste si cel din avion (maxim 10 kg admis). Acum vad ca insista cu timpenia de a propune locuri in picioare
Pe cind locurile pe scara avionului? Sper ca macar alea sa fie gratuite.

19 iunie 2010

Fotbal de maxima audienta

S-a intimplat urmatoarea faza: un fotbalist si-a injurat antrenorul. Asta s-a ofticat si l-a dat afara din lot. Bine, faza a avut loc azi/ieri la Campionatul Mondial de Fotbal si Africa de Sud. Jucatorul e un anume Nicolas Anelka, in curind fost (la pariu) mare fotbalist la Chelsea, iar antrenorul e Raymond Domenech al Frantei. Ei, si?! De ce ma ocup de birfa asta cu iz de vulgaritate? Ma mir si eu. Asa cum ma mir vazind stirile la televizor, curgind una dupa alta, si marturiile in direct ale reporterilor despre nimic. A se citi care-i traseul si cu ce mijloc de transport paraseste pacatosul fortareata francezilor. Ca da, antrenamentele se efectueaza cu usile inchise, declaratiile de presa se dau pe fax, iar jurnalistii mituiesc cameristele ca sa afle ce culoare au cearsafurile semizeilor. Si problema nu e comportamentul scandalos al fotbalistului, nu, ci faptul ca in echipa Frantei se gaseste un tradator care a povestit presei incidentul (a se citi injuratura), cuvint cu cuvint. Astea-s stiri? Astia-s eroi?? Asa se face sport in ziua de azi? Unde-s sacrificiile, unde-s sportivii cu ritm de viata draconic, fara vicii, fara excese? Unde-i lupta pentru glorie, unde-s lacrimile la auzul imnului national de pe prima treapta a podiumului? De ce sa-i mai iubim de acesti ingeri decazuti, de ce sa-i mai respectam, cind ei nu se respecta pe ei insisi si nici intre ei? Cind triseaza, mint, fura, cauta pretexte pentru a-si motiva esecurile si se comporta ca niste plozi alintati? Performanta nu mai conteaza, competitia e de fatada si aduce doar puncte de rating, sportivitatea e out of fashion de vreo doua decenii. Miza calificarilor se traduce in publicitate pentru televiziunea care transmite evenimentul sportiv. Asta intereseaza: cine cit cistiga. Si cine pe cine injura, Ca de jucat, nu joaca mai nimeni. Poate doar fotbalistii africani care spera sa fie remarcati de o echipa mare ca sa se imbuibe si ei. Sa devina celebri si sa-si permita sa injure antrenorul la ora de maxima audienta.
Fotbalul nu mai e un joc de placere, ci joc la Bursa.

18 iunie 2010

Ups, comunismul se intoarce

Ministrul Agriculturii vrea ca elevii de la oras sa vada live (nu transmisiune in direct, nu streaming) cum creste marul in pom si cum se curata pamintul de sub unghii. Ceea ce mai acu' 20 de ani era trait ca practica agricola obligatorie, exploatarea copiilor si chinuirea profesorilor devine miine proiect social-educativ. Sa nu ajunga viitorul luminos al patriei sa deseneze vaci mov, mere muscate sau, oroare, frunze care cresc pe drapel.

Jesus Camp

Pina ieri credeam ca exista numai fundamentalism islamic, ca biserica crestina e cool si ca o data cu slujba se termina si meditatiile pe teme religioase. Cind eram copil ma trimitea bunica la biserica si era bine, citeam Crezul si primeam bani cu care-mi cumparam bomboane si creta colorata. Ieri am vazut filmul asta si mi s-a facut frica de ce poate face biserica unui copil. Aici e vorba de biserica evanghelica, dar copiii sint toti nevinovati si usor de manipulat. Cu creierele spalate de mici, devin soldati fanatici si obedienti. Uneori, mersul la biserica dauneaza grav sanatatii.

15 iunie 2010

Muzici la minut

Imi cinta asa Johnny Hallyday (bon anniversaire, tataie!): Nu chiar off topic: de vazut "La tête en friche", un film umanist in care nimeni nu spune te iubesc.

12 iunie 2010

Doua la un leu - 12

Avatarurile unor sondaje de opinie in ziare, de la titlu la sfirsitul articolului :
  1. unde aflam ca 30% din romanii respondenti (!!) i-au dat verdict lui Basescu. Grea misie de jurnalist,  manipularea fara perdea.
  2. unde vedem in cine are incredere romanul si ca preotul nu e totuna cu Biserica, nici publicitatea cu oamenii din domeniul publicitatii. Grea misie de jurnalist, traducerea unei stiri de pe fluxul de presa.

09 iunie 2010

Impozitati din frageda pruncie

In timp ce marii datornici isi primesc datoriile cadou, iar manelistii apar la televizor cu sute de euro lipite pe frunti si nedeclarate la Fisc, copiii sint somati sa plateasca impozite. Cum sa face ca Finantele Publice au aflat de veniturile fabuloase ale elevilor, dar nu stiu nimic despre evazionistii milionari? Penibil.

Doua la un leu - 11

Am intilnit si romani: 1. generosi, vezi prezidentul. Daca-si doneaza salariul cu ce o sa-si mai duca zilele pina-n luna urmatoare? 2. fricosi, apud Herta Muller. Doar asa sa-i devina romanele de actualitate.

02 iunie 2010

Doua la un leu - 10

Mituri care se clatina: 1. Uzina lumii e pe cale sa se inchida, muncitorii chinezi fac greva. Ba unii se mai si sinucid la locul de munca. 2. Tabagismul pasiv nu e asa de nociv pe cit se sustine.

01 iunie 2010

Descompunere de vara

A-nceput de ieri sa cada cite-un... Te-ai speriat, nu? Nu-i asa ca te-ai aruncat repede pe Google ca sa vezi despre ce-i vorba? In compunerea asta nu mai sint fulgi, desi n-as baga mina in foc pentru tot sezonul. E drept ca ploua in disperare, ne napadesc mocirlele, ne bate grindina-n cap si vintul in coaste. Avem la coduri galbene de ploi sa saturam Sahara. Pina la caldurile alea care-o sa ne transforme pielea in cruste pe carne arsa, ne bucuram de fluctuatii de 10 si chiar 20 de grade intre temperaturile de la o zi la alta. Asa da, incalzire globala: numaram 5-6 grade dimineata, pe racoaaareeee, in luna mai. Dar si cind o sa vina valurile de transpiratie, de la prima ora a zilei de ciresar. Mijloacele in comun vor transporta sute si mii de subtiori nadusite, de cefe à point si de tricouri lipite de sira spinarii. Acvarii uriase pe roti, din care ies miini ce storc batiste leoarca si care lasa urme lipicioase ca de melc. Asfaltul care se scufunda pina aproape de nucleul incins al Pamintului. Piscine care se evapora la 5 minute dupa ce sint umplute. Paduri care iau foc instantaneu – sursa de inspiratie pentru piromanii care fura oglinzile din posetele de dama ca sa faca una mica. Vegetalele se topesc in craterele de tarina. Arsita si sete generala, coada la cismele, tuturoiul din fundul curtii si centrala termica. Cimitire de ventilatoare si aparate de aer conditionat. Penurie de inghetata, pungi de ice cube si freon. Umbra a ajuns la 1000 de euro metru' patrat. Paparudele invocate sint plecate in concediu toata luna august si, daca da Domnu' sa erupa vreun vulcan, cine stie cind se vor prezenta la datorie. Sfintul Ilie s-a reprofilat in luptator de Rai Kombat. Vacanta si somajul ne-au molesit intr-un asemenea hal incit zacem cu limba scoasa sub umbrelele ale caror spite se scurg resemnate. Sezlongul se face tot una cu slipul. Scoicile se lichefiaza oftind.

Din copac se desprinde o frunza.

Shit.

Vine toamna.