14 ianuarie 2016

Cazul Electricitatea

Într-o dimineață de ianuarie, cum ar fi de exemplu azi, Electricitatea a fugit din oraș. O imensă mingie de foc, cu o basma în flăcări, pustiind totul în jur. Se opri în pădurea Haiducilor, apropiată de București, chemă haiducii la întâlnire și le spuse că chestia cu salariul minim pe haiducie nu e așa, ci altfel. Când să plece își dădu seama că veniseră la întrunire mai mulți haiduci decât știa ea. Așa că arse vreo zece mii și o luă spre mare.

La mare avea de executat o nuntă. Se tocmise nașă de anul trecut, așa că nu avea ce face. Se duse pe faleza Tataie unde o așteptau milioane de miri. Alese o pereche mai negricioasă, pe restul îi curentă mortal. Urmă o masă cu ridichi de lună, negre adică, pătrunjel și rapiță, că negricioșii erau vegetarieni iar Electricitatea încă nu se pomenise să mănânce ceva. Ea doar lumina locul și oamenii. Așa că negricioșii deveniră portocalii. Plecă mai departe. O mingie de foc, cum spuneam, deasupra României.

De sus văzu că nu mai e nicio pădure în țară, niciun Arsenie Boca, nicio autostradă, nicio fezabilitate, niciun lucrul bine făcut, ci doar cărți științifice din seria "Gratiile Știe Tot" a unor edituri de căcat, școala SRI unde învață Societatea Civilă și o mare minciună. Opri la un automat de gară ca să-și cumpere produse originale românești, cumpără o Coca și, așezată pe bancă, se întrebă ce-i de făcut cu unii care-și fură singuri căciula.

Cum stătea așa pe bancă așteptând un fantomatic tren autohton apăru în fața ei o fetiță. Cam de vreo doi ani. Blondă, bine educată. Zise: Tanti Electricitatea, io următoarea grupă de la grădiniță vreau s-o fac în Anglia. Că e altfel de școală acolo, altfel de oameni, înțelegi? Mi-a zis tata să mă duc într-o țară care trăiește în secolul 21, nu să rămân în una care abia a ieșit din Evul Mediu, și asta doar pe bucăți. Înțelegi, tanti Electricitatea, înțelegi? Mă apucă plânsul.

Electricitea scoase o batistă. O flutură în aer de trei ori și o transformă pe fetiță într-o tânără de 20 de ani. Care se vedea că vine de la Londra. Care era veselă, înfloritoare, inteligentă, haios îmbrăcată. Amândouă fetele, Electricitatea și tânăra englezoaică ieșiră din gară. Ce frumoase erau. Înainte de a porni la drum, Electricitatea stinse radioul gării la care cânta Holograf. Normal. Pentru ele, începea o nouă eră, iar melodia asta le trăgea înapoi.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: