Viata pe aici

Tot despre oras o sa vorbesc si despre oameni, parca vad ca nu o sa-mi ramina nimic de spus despre ei intr-un articol separat. Mi se par fascinante strazile si trotuarele, cu benzi pentru biciclete, cu semafoare pentru biciclete. Semafoarele pentru pietoni sint atit sonore cit si luminoare, la trecerea de pietoni sint benzi speciale pentru nevazatori. Si nu stiu cum dracu' se face, dom'Videanu, da' aici bordurile se fac una cu asfaltul la orice colt de strada si inainte de zebra, ca sa poata traversa usor tot handicapatu' si puradelu' in carucioarele respective. Cum ajungi la semafor pui degetu' pe cerculetul sensibil si astepti culoarea verde. Cind traversezi esti atent si la biciclete, ca, de cele mai multe ori, tu, pieton, imparti trotuarul cu velocipede. Purtarea castii de protectie e obligatorie pentru copii (atunci cind sint pe bicicleta), in schimb se pare ca vorbitul la mobil pe timp de condus nu e interzis. Cum mi se pare prea frumos ca sa fie adevarat, o sa caut confirmari din 3 surse si-apoi o sa afim sus si tare adevarul. N-am gasit ambuteiaje, si mi s-a intimplat sa circul cu masina la diferite ore de trafic intens, in mod normal, in alte tari de proletari motorizati strabatute. Si-apoi sint restrictii de viteza peste tot, la mine in cartier, de exemplu, se circula cu 30 km/h.

Pe strazi mai gasesti si magazine, restaurante si case. Am regasit orarele prelungite la supermarchet, nonstoapele (6-24), unele de cartier, la parterul blocului, ghereta cu kebab si falafel. La tot pasul gasesti frizerii, coaforuri, saloane de tatuaj, solar, sali de sport (unele 24h/7) si alte mijloace de maltratare corporala. De unde si Cosinzenele intens bronzate si multicoloratii musculosi. Dar despre ei, intr-un episod viitor.