07 iunie 2016

Cu primarul în pat

Seara, în comuna Voluntari, azi oraș, vine ca peste tot: Soarele apune, cireșile își schimbă stăpânii, pisoii ies la vânătoare pe sub uluci roase de vreme, ultimii bărbați ies de la cârciuma de vizavi de primărie cu gânduri de a cuceri Cosmosul, iar dintr-o mașină coboară, în sfârșit, soții Pandele Firea. El, primar la Voluntari, azi oraș, ea primar la București, oraș mai de demult. Se așează pe margine patului obosiți.

Ea, într-un capot roz cu trandafiri roșii: Am avut o zi grea. Am promis bucureștenilor că încă din primele două, trei zile se va vedea o schimbare majoră în București. A trebuit să refac canalizarea în tot Ferentariul, că ăla de la 5 nu știe, a trebuit să fac câteva parcări cu câte 2.000 de locuri ca să aibă oamenii ăștia unde-și lăsa mașinile, a trebuit să multiplic cărțile lui Norman Manea că cer mii de bucureșteni, ce mii, milioane cer Norman Manea, dragul meu Pandele, apoi a trebuit să dau o lege prin care directorii de teatru pot sta 52 de mandate la conducerea unui teatru, cinci zeci și două, Pandele, îți dai seama?, că mă-ntreba lumea de ce nu am un program cultural, ș-apoi a trebuit să văd ce proiecte are Nicușor Dan, că am înțeles că n-are, că băieții ăia care i-au dat bani de cort n-au avut bani și de proiecte, că, auzi, auzi, nu vrea să mă sprijine, cică are proiecte, mii de proiecte, poate unul o fi că să mutăm piața Marache și să lăsăm în locul ei un zid, în sfârșit, apoi m-am dus la adăposturile de câini, să scot vagabonzii de acolo și să-i trimit la școală, la școala de câini, dragul meu submarin, iubitul meu, înțelegi? Tu ce-ai făcut?

El, într-un halat roz cu trandafiri roșii și o pălărie roz cu trandafiri roșii: Draga mea, io am promis voluntarienilor că le fac metrou. Un metrou până la mare. Tot din primele zile, ca să se vadă cât de serioși suntem. Apoi, în una din stațiile de metrou fac o sală de sport uriașă ca să mut festivalul TIFF aici, la noi în orășel, că de aici se vede mai bine Sophia Loren, că e mai aproape de Iohannis, înțelegi, scumpa mea tradafir roșu, de altfel mă gândesc că la TIFF-ul de la anu' s-o invităm pe Margareta Pâslaru să-i dăm pentru toată activitatea sau pe Corina Chiriac că și ea a jucat în filme, în sfârșit am avut o zi foarte grea că viața unui primar e grea, foarte grea. Vrei să închid hubloul? Da, și se prăvăliră în pat.

În submarin se făcuse linște deplină. Cei doi primari dormeau. El încolăcit pe periscop, ea pe tuburile torpilelor. Nicio muscă, doar un calcan privea prin hubloul întredeschis ca să intre aerul răcoros al nopții.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lasati raspuns aici: