Întâlnirea din zori

Foto, arhiva E.M.

Fata din imagine, Liliana Truncu aleargă la întâlnirea cu iubitul ei Marin Ciupeală de la Uzina Cugir abia plouase şi era o răcoare bine venită mâncase dimineaţă două ouă. Marin rindeluia două chitare că lucra la fabrica de intrumente muzicale din Giurgiu fiind abia mutat de la Cugir că nu-i plăceau mitralierele cu gloante de 4. Stătea în Giurgiu pe strada Săpânţei, aia de dă în piaţă direct într-o tarabă de căpşuni în care erau şi iarna şi vara doar căpşuni. Marin mergea după căpşuni taman la Londra pe Heathrow unde era cel mai mare terminal de căpşune din lume şi se apuca să care lăzi în camioneta lui albastră.

Îşi făcuse o căsuţă cu zece camere din care două dormitoare, două livinguri, două băi, două terenuri de golf şi o primea pe Liliana cu bucurie. Când o primea. De multe ori nu o primea pentru că era ocupat cu plastilina făcea steaguri din plastlinp pentru demonstranţii din piaţa Universităţii şi lozinci pentru Rebengiuc cu fel de fel de sloganuri: vrem cireşe, Toader la puşcărie, o mingie e o mingie ce pizda măsii şi aşa mai departe.

Srada Săpânţei se învecina cu strada Săpânţei 2 şi cu poarta Cerbului 25 unde era pensiunea La Vitta e Bella în care Marin n-a vrut să stea din cauza suspiciunilor că ar avea pojar. Aşa că n-a stat şi s-a aciuat în Săpânţei unde avea unele avantaje. Unul ar fi fost că gazda era o tânără de 19 ani cu care se culcase din prima seară. Era bună gagică, bună la pat, recitea Victor Hugo în pat, cânta din degetele de la picioare nesfârşite hore ca apoi să se suie pe lustră şi să se arunce de-acolo pe organul lui Marin că Marin trebuia dus la spital.

Marin tocmai compunea un blues pentru părăsirea Bucureştiului şi tocmai scria o octavă. Atunci a intrat Liliana şi i-a spus: te iubesc.

D.