11 martie 2010
Descompunere de iarna
Veste buna pentru cititorii cautatori de compuneri!
Am zis veste buna? Am zis. Pentru ca un an inseamna patru anotimpuri, inseamna patru compuneri de copiat si dus la scoala. Pe care ma angajez sa le produc, de dragul vestii bune pentru mine, pentru calimara si pentru romanofoni. Incepe cea despre iarna.
E iarna. Ploua mocaneste. Dac-ai avea ideea proasta sa iesi fara umbrela, te-ar uda pina la piele ploaia mocaneasca. Daca nu ploua cum am tot zis, atunci cad picaturi inghetate, ca niste turturi in miniatura, ca o grindina filiforma, cu un zgomot metalic neplacut urechii. Uneori ninge, ca de-aia se numeste iarna, e un “n” acolo, din aceeasi familie cu “n” din “ninsoare”. Ninge unde se obisnuieste sa cada ninsoarea, ninge si in alte parti – unde oamenii vad zapada la televizor, intre doua pungi de chipsuri si-o pizza. La ninsoare i se mai zice si nea, fara legatura cu vecinul de la patru care-l bate sistematic pe taica-tu la table. Neaua e atit de alba incit detergentii se lupta in burta masinii de spalat pentru ca rufele sa poata avea o culoare comparabila cu ea. Si, bineinteles, pentru ca in reclame sa fie angajata Alba-ca- zapada, care someaza de cind copiii se joaca pe calculator in loc sa citeasca povesti. Ninge, nu ninge, Mos Craciun tot vine, chiar daca parintii te oftica batindu-te la cap ca tre' sa fii cuminte ca sa meriti cadouri. Asta merge la fraierii mici. Doar sint atitia Mosi pe strada, in magazine, la televizor, unul sigur o sa treaca si prin hornul tau. Chiar daca nu ai asa ceva. Ca daca ti-au mai ramas ceva bani din alocatie iti iei tu singur ce-ti place, mai ales daca bunica, bunicul, matusa din Canada si nasul de botez cotizeaza. Garantat iti iese de-un iPhone sau de-o upgradare meseriasa la calc. Cu atit mai mult cu cit esti destept si le tragi un Domn domn sa-naltam de pling in hohote. Ia uite la nepotul nostru, cine ar fi crezut ca din gurita lui cu piercing poate iesi asa ceva!? Suporti cu stoicism reuniunile de familie, salata de boeuf si pupicii plini de saliva pe obraji, pentru ca te gindesti la beneficii. E ocazia unica, in afara de ziua de nastere, de a face frumos pentru a-ti umple buzunarele. Unde e zapada aici? Pai in vata de pe brad, ca mamaie asa a apucat. Pe vremea ei se mai practica si datul cu celofanul, cu ligheanul, cu schiuri de lemn. In ziua de azi, daca n-ai bocanci ultimul racnet, n-ai voie sa iesi pe pirtie, fata! Vrei sa se rida lumea de tine?
Dar stai ca iar ploua. Parc-am fi in plictiseala aia de luna noiembrie, de sters din calendar la urmatoarea reuniune de trigoane si merdenele astrale. Pina si ploaia s-a plictisit si-si mai trage un pui de vint pe spate, ca sa nu adoarma la locul de munca. Ploua printre crengile goale si negre ale copacilor resemnati. Si pina la Babele din martie mai e.
… Gata compunerea? Hai c-am adormit de cind citesc la ea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: