23 ianuarie 2017

Fricile dimineții

E târziu în noapte și generalul Manole Ben Manole stinge televizorul. A văzut Toni Erdemann și n-a-nțeles mare lucru. Că era filmat la București, asta treacă meargă, că Toni se masca în reni, capre, blonde sau în animale preistorice, ca-n secvența aia excelentă de la bairamul în pielea goală, hai, dar să nu se-nțeleagă cu fie-sa nu pricepea de loc. Păi, el ar fi luat-o de-o aripă, ar fi urcat-o în avion și i-ar fi tras vreo două acolo în scaun. Mai ales după secvența cu iubitul ei care se masturba pe prăjitură și ea o mânca cu plăcere. Ce-s chestiile astea? Cine-i Ade asta de-a făcut scenariul? Trebuie să întrebe la CNSAS, poate e vreuna d-alea care a luptat prin munți și n-a știut nimeni. Stinse și veioza și o luă spre dormitor.

Puse capul pe pernă. Știa din experiență că noaptea are trei părți. Formate din vise. Prima parte a nopții este dedicată viitorului. Atunci visezi că-ți schimbi nevasta, că ai un copil mai deștept, că te pun ăștia, acum de când cu Trump, deci te pun să ai grijă și de Constituția USA, și că poa' să-ți cânte în fiecare dimineață Beyonce sau Madonna, mamă, mamă. Dar viitorul îți poate aduce și mari foloase pe Neajlov. Te poți privatiza fără să atragi atenția: cumperi o balenieră și o iei spre Dunăre prin Clejani, Vadu Lat. Te văd gagicile ieșite la arat pe balenieră și tu cânți la fluier aia a lui Phoenix: Fată verde cu părul albastru. Da, întotdeauna viitorul e roz.

În mijlocul nopții vin visele amintirilor. Prima gagică, prima măslină, a doua ceva, excursia la munte cu tocilara aia de la școala SRI, tocilară care a ajuns vânzătoare la Monte Carlo și-o vizitează numai Putin și Trump, apoi îți aduci aminte de primul fotbal, de al doilea fotbal, de al treilea și tot așa, până se deschide televizorul singur și observi că Florica Ben Florica, nevasta ta, a venit acasă fără un pantof. Unde l-ai pierdut, fă? La bal. La care bal? Păi, am fost la balul aghiotanților cu Costache Ben Costache, unde s-a discutat de grațiere. Ce grațiere? Nu știu, că n-am fost atentă, da' vorbea mult Ion Iliescu și atunci cineva mi-a furat condurul. Na!!

Dimineața vin visele fricii. O teamă stupidă pune stăpânire pe ultima parte a somnului. În vis îți intră cineva și-ți fură banii, o pernă, blugii sau chiloții bej ai Floricăi. E frica generalizată de eșec. Va urma o zi proastă, cu siguranță. O mașină calcă pe cineva. Baleniera ta se scufundă în Neajlov. Apele vin și-ți înghit copiii. Pe toți. Ce-i de făcut? Ce te-nvață la școală? La care?

Generalul aprinde lumina. Dar nu se aprinde nimic. Becul dispăruse. Plin de noroi, un condur în mijlocul patului. Ciudat, foarte ciudat își spuse generalul și-și jură atunci în barbă să nu mai doarmă decât ziua. Cu orice risc.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: