11 iunie 2011

Sa mai citim povesti?

De ceva timp am dat in mintea copiilor, asa ca citesc povesti si istorioare in diferite limbi. Daca pina acum nu mi-am dat seama, mi s-a parut normal, nu mi-am pus intrebari, n-am cautat prea multe intelesuri ascunse, ei bine acum incep sa ma uit chioris la cartile alea frumos colorate. Societatea, cursul valutar, suvita lu' Base, nunta lu'Cateluta cu Iulica si alte motive absconse ma fac ma-ndoiesc strasnic de moralitatea nemuritoarelor noastre povesti. Exemple am cu toptanul: alde motanul incaltat il ajuta pe ala micu' sa puna mina pe fata imparatului, da?! Cum? Prin minciuna, smecherie si furt, basca il haleste pe capcaun cit ai zice chit-chit. In general aia micii si fara sanse teoretice inving prin viclenie si inselatorie ( a se citi istetime si rapiditate). Alde Degetel ii pune pe fratii lui in patul fetelor capcaunului si scapa cu beregata intreaga. A doua zi ii fura cizmele de sapte poste si apoi aurul. Pai chestii de-astea ii invatam noi, practic din fasa, pe copiii nostri? Ca sa nu mai vorbesc de violenta, atmosfera emo-gotica-morbida si tona de clisee gen "batrina=cotoroanta afusrisita", "fat frumos=barbatul ideal". In "Capra cu trei iezi", doi iezi sint ucisi cu bestialitate. In "Scufita rosie", bunica e halita de lup, apoi si nepoata. Dupa care reinvie cu ajutorul vinatorului care-l diseca pe lup de-i merg fulgii. Stiri de ora 5 si de Noaptea in direct cu DD.  Barba Albastra isi ucidea toate nevestele. Brrr! Ca sa nu mai vorbesc de minuciunile vehiculate. Nu-i nici o secunda adevarat ca, daca pupi o broasca riioasa, ea se va transforma intr-un print preafrumos. Nici tu nu invii, presupusa Alba ca Zapada, daca te saruta un print (si necrofilie pe deasupra, ptiu!).Nici un cocos nu poate inghiti o turma de vaci si-un hambar de galbeni, asa ca multumeste-te cu pensia de la CAP, draga mosule! Si cite si mai cite. Cred ca ar trebui rescrise, updatate la noile vremuri si moravuri povestile astea. Monicile Columbenele sa divorteze de printii Irinei. Alba ca zapada sa fie violata strasnic de pitici si sa vedem procesul pe CD-ul atasat. Piticii sa fie homosexuali, sa traiasca in deplina armonie si sa se angajeze in jandarmerie, minele fiind inchise de mult. Motanul sa fie castrat si sa prezinte cip in ureche si flecuri la cizme. Scufita rosie sa fie imbracata apud Vogue si sa se deplaseze in Touareg. Iar povestile astea sa nu mai fie atit de lungi si plicticoase, ci de maxim 9 minute, cu imagine si sonor. Cam cit un filmulet pe Youtube.

7 comentarii:

  1. Sa mai citim? Sau sa nu mai citim? Asta da intrebare!!!

    Da varo, sa stii ca ai atins un subiect foarte important pentru dezvoltarea copilului!!! Pana la urma parintii sunt cei care aleg ce povesti e bine sa auda copii lor. Evident, asta pana ajung la gradinita si nu prea mai ai ce face.

    Imi aduc aminte ca Sara avea Alba ca Zapada pe dvd si se tot uita, si se uita, obsesiv - compulsiv ... si, la un moment dat(cred ca atunci s-a facut clik-ul in capusorul ei, revazand si revazand) vine la mine si imi spune: - auzi? Alba ca Zapada asta e prea enervanta, ie-te-te... e ea prea frumoasa, ce sa zic, prea buna, eu nu cred asa ceva :))). Avea 8 ani cand si-a dat seama ca Alba e cam "prefacuta" ashea...

    A, si cu "Ratusca cea urata" am o poveste traumatizanta de impartasit. Acum ceva timp in urma, mama mea s-a gandit ca cel mai bun cadou de 1 iunie pentru nepoti ar fi bilete la teatru. Cum Andy era in vizita in Romania, avea vreo 4 anisori, ne-am imbracat frumos si am mers sa culturalizam copii. Dragul de el, a trebuit sa iesim din timpul spectacolului ca tare s-a mai speriat de ratusca cea urata si a plans de i se innodau lacrimile in barba. Mi-a trebuit o zi sa ii explic ca aia sunt niste oameni si ca Ratusca cea urata de fapt este un om care se numeste actor, care probabil are minte putina in cap sau bani putini sau imaginatie saraca de a imbracat asa un costum odios si a jucat asa prost rolul... Multa vreme m-am simtit vinovata pentru trauma ce a suferito dragul de el. Totusi am avut un avantaj, copilul nu intelegea romana pe vremea aia, ce ma faceam daca intelegea si dialogul??? Il duceam in terapie!

    Dar sunt bune povestile ca sa ii speriem , aaa, adicatelea ca sa ii educam cu exemple concrete. Pentru ca ei au o capacitate foarte puternica de a asimila si a pune in practica situatii de viata cu ajutorul povestilor.

    Cand sunt de neoprit din obraznicii, le citim "Capra cu trei iezi" si subliniem ce a facut iedul cel mare si cum toata lumea a suferit din cauza lui, mai putin iedul mic care a fost cuminte si asta l-a ajutat sa scape cu viata. Ii aratam si o poza cu capetele iezilor in geam ca sa se imprime groaza si pe retina. "Scufita Rosie" ne vine in ajutor in comportamentul rebel al copilului, "Cei trei purcelusi", "Fata cea harnica si fata cea lenesa", "Cenusareasa", "Ursul pacalit de vulpe" ...

    Ca sa nu il dezamagim, in momentele in care nu mai facem fata gadget-urilor si evolutiei tehnologiei "Pestisorul de aur" este cel care ne scoate cu obrazul curat.

    Si, exemple pot da cu nemiluita. Ca daca nu ar fi nu s-ar mai povesti ;)

    Un subiect bun de scris o carte de dezvoltare personala pentru mamici, care sa se numesca: "Ce povesti sa nu citim copiilor pentru ca sa creasca echilibrati din punct de vedere psihic."

    Te pup

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc pentru comentariu, draga Kati! te invit sa scrii tu cartea aceea ca, deh, esti de meserie si ai si experienta de mamica si matusa:) copii speriati de diverse personaje am vazut si eu. intentia e buna, de a da exemple bune, de a avea o morala in capatul povestii, de a prezenta situatii gen "uite ce se-ntimpla daca faci prostii", dar ce pacat ca la pachet vin si alte emotii si sentimente, in special frica. ca, se pare, numai prin frica ii tinem pe copii in friu. frica si constringeri: daca nu, nu... citesc carti pentru copii in limba suedeza si mi se par atit de diferite de clasicele povesti cu care am crescut noi si-i crestem si pe copiii nostri! am vazut una (pe-asta chiar n-am cumparat-o) cu animalele domestice care fac caca/balega/gainat. cu vorbe si poze! face si asta parte din educatie:p
    cred ca n-o sa-i mai citesc copilului meu Alba-ca-Zapada pentru o vreme, pentru ca nu-mi vine inca sa-i vorbesc despre moarte. si da, e exagerata situatia. si Cenusareasca la fel. nu vreau sa devina sclava nimanui, ci sa-si construiasca si sa-si pastreze demnitatea si respectul de sine. sa nu-l astepte pe Printul X, ci sa fie independenta si sa-si croiasca singura drumul in viata. sa nu fie niciodata in situatia de a fi "salvata"!

    RăspundețiȘtergere
  3. Da mai citim! Da, sa mai citim povesti. Povestile-s romanele copilariei iar apetitul de-a citi se formeaza si asa, cand mama iti citeste si devii curios sa stii ce scrie undeva. Povestile nu sunt niste idile, sunt crampeie de viata transpuse mai mult sau mai putin pe intelesul copiilor. Si da, mintim, furam, pacalim si pacatuim (nu neaparat in sensul religios al cuvantului) zi-de-zi. Asa ca povestea reflecta realitatea. Asta este viata - asta e povestea. Nu subestima capacitatea de sinteza si de selectie a copilului. Te va uimi in decursul timpului cum va face singur distinctia dintre ce e bine si ce e rau in povesti, luand ca exemplu, idol si calauzitor nu pe Fat Frumos, nici pe Ileana Cosanzeana ci pe mami si pe tati.
    Nu cred ca ai fost socata in copilarie si daca ai fost, nu ai ramas cu sechele de pe urma povestilor. Cel putin nu se vede.
    Citeste-i, citeste-i povesti si modeleaza-l prin exemplul personal. Nu vei fi dezamagita. (Parerea mea! ;) )

    RăspundețiȘtergere
  4. cind eram copil nu-mi puneam intrebari din astea, ai dreptate, Vlad. dar vezi tu, astazi exista o dezbatere reala in societate! unii vor sa-l interzica pe Tintin (daca ai auzit de personajul asta de benzi desenate), ca ar fi rasist, ba chiar si pe Popeye Marinarul, ca prea ar fi violent. circula o psihoza in lumea asta reala si virtuala: pedofili si rau-voitori se ascund la fiecare colt de pagina, strada si pagina de pe net. trebuie sa fim vigilenti si mai e un pas pina la paranoia generala.

    RăspundețiȘtergere
  5. Inteleg ingrijorarea unora si nu prea. Ori sunt eu cel inconstient, ori sint ailalti paranoici (dupa cum spui si tu). E-adevarat ca daca mai multi oameni iti zic ca esti beat e bine sa te duci la culcare?... O fi, nu zic nu!

    RăspundețiȘtergere
  6. incerc sa nu ma las prinsa in capcana lui "sint parinte, deci stiu ce fac, deci am intotdeauna dreptate", chiar daca vreau numai binele copilului meu. zi de zi ma lovesc de situatii care-mi demonstreaza ca nu-s chiar cea mai tare din parcare, dar cred ca nu trebuie sa stie si copilul treaba asta. nu inca:)

    RăspundețiȘtergere
  7. Ei, pentru al tau copil, vei ramane cea mai tare din parcare. Garantat!

    RăspundețiȘtergere

Lăsați răspuns aici: