19 aprilie 2015

Sebastiao Salgado

În mina de aur Serra Pelada, Brazilia 1994, mii de oameni muncesc ca la începuturile piramidelor egiptene, ca la monumentele incaşe sau ca la Marele Zid Chinezesc. Sunt mii de oameni goi, negri de pământ, care scot dintr-o groapă uriaşă minereu de tot felul din care, cu preţul vieţii, separă aurul. Îl cară la marginea gropii pe scări uriaşe de lemn, mulţi în picioarele goale, şi se întorc în adâncuri alergând, întrucât nu poţi coborî pe nicio potecă practicată în munte pentru că rişti să cazi de la înălţimi ameţitoare. Aşa că alergi spre fundul gropii cale de sute de metri şi nu te opreşti decât în braţele unor tovarăşi de-ai tăi care ţi-au păzit gropiţa la care săpai căutând aur. Aceşti oameni vin benevol, nu-i plăteşte nimeni, şi sunt ingineri, şomeri, vagabonzi, profi universitari, hoţi care muncesc cot la cot pentru a se îmbogăţi. O fac foarte puţini, cei mai mulţi mor în condiţii uluitoare: în picioare, pe scări, cu sacii de pământ agăţaţi de frunte, cu pistolul sau în bătăi cumplite. Sunt imagini puternice, copleşitoare, care anunţă un film impresionant despre planeta noastră supusă ochiului critic, atent şi iubitor al unui fotograf de exepţie: Sebastiao Salgado.

Sunt imagini cumplite, apocaliptice ale mizeriei umane, ale visului de îmbogăţire rapidă, ale sărăciei. Imagini surprinse de celebrul fotograf brazilian Sebastiao Salgado şi puse pe ecran într-un documentar senzaţional semnat de regizorul Wim Wenders, în pelicula The salt of the earth.

Sebastiao Salgado renunţă la o carieră universitară în Franţa, unde se stabilise din cauza dictaturii braziliene din anii 80, îşi cumpără un aparat de fotografiat performant, se căsătoreşte cu o femeie unică, care-l va susţine necondiţionat în toate proiectele lui şi pleacă în lume ca să devină martorul tăcut al dramei planetei pe care trăim.

Face astfel volumele de fotografii Otras Americas, Exodul, Sahel, Workers, La ma de l'homme şi Genesis, devenind celebru. Spre finalul vieţii, Salgado are acum 72 de ani, fotograful se întoarce pe pământurile natale unde acum este deşert. Cu o putere senzaţională împădureşte câteva mii de hectare dând locului aspectul de acum câteva mii de ani când prin iarba verde şi jungla deasă umblau jaguarii şi păsările. Acest ultim volum se numeşte Genesis, 2013, şi spune totul despre credinţa, convingerea lui Salgado că planeta noastră poate fi salvată.

Fotografiile din mina Serra Pelada, reunite într-un album foto fabulos, dau şi titlul documentarului: The salt of the earth, fiindcă oamenii şi aurul sunt sufletul, sarea pământului.

Regizorul german Wim Wenders a început prin anii 70 prin a face fotografie. Aşa l-a cunoscut pe Sebastiao Salgado. Devenind cineast celebru, stabilit de mulţi ani la Hollywood, neamţul şi-a adus aminte de prietenul său brazilian Salgado. Şi bine a făcut.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lasati raspuns aici: