TEZE ŞI ANTITEZE în Călimară, cu Denis Dinulescu

Foto Tina Cumva

Pe Denis l-am cunoscut într-o carte și mi-a plăcut de el, prin urmare am zis să aprofundez relația cu încă o carte, și încă una, până am scris-o pe-a noastră. Mi-a plăcut și asta, așa că acum lucrăm la a doua, o carte cu întrebări. După ce-a stat cuminte la coadă, i-a venit și lui rândul la descusut.

1. De ce, vară de vară, tu te duci la Gărâna la pensiune și nu la Nisipurile de aur, la all inclusive, ca tot românul?

Sunt născut în Gărâna. A trecut barza şi m-a lăsat la Răscruce, singurul restaurant din sat. Am mâncat primii cinci ani numai crenvurşti cu omletă, până ce au trecut pe acolo o pereche de giurgiuveni. M-au luat cu ei. Aşa am aflat că pe tata îl chema Miles Davis şi pe mama Lady Gaga, deci muzică în sânge. Formam un trio fericit. Aşa că ne-am dus la all inclusive cum zici. Dar la inclusive ăsta tocmai se desfăşura răscoala din 1907. Am plecat.

2. Să zicem că am învins. Psd-ul se retrage în munți, Johannes rămâne cu hobby-urile lui, iar Iliescu joacă tabinet cu Gheorghiu Dej. Nu crezi c-o să murim de plictiseală?

Nu, pentru că ar însemna să ieşim din istorie. Iar istoria nu te iartă. Te pune s-o iei de la capăt. Ori, Iohannis cum şi-ar câştiga al doilea mandat? Noi cum am lua-o de la capăt cu primitivii, fanarioţii, feudalii? Sau n-ar trebui?

3. Nu erau destul de celebri alde Ceaușescu, Oedip și fotograful Unirii? De ce-ai mai scris despre ei?

N-am avut alternativă. Ludovic Orban a apărut mai târziu, Ştefan cel Mare asemenea, Norica Nicolau, Renate Weber, grupul Savoy, Restaurantul La Doi Cocoşi, Costa Rica, tabla de şah şi maşina de tocat carne aşişderea. Despre Oedip am aflat mai târziu că se pregăteşte să cânte cu Ludivic Orban Oedip. El la chitară, o mândreţe de chitară, iar Oedip la xilofon, nu aşa tare ca al lui Orban. Concertul va avea loc în fiecare duminică la Universitate, blocând evident, circulaţia.

4. Întrebare sosită la redacție de la un grup de cititori de pe feisbuc: pe când un cerc de scriitură, că meseria asta nu se mai lasă furată, maestre?

Pitagora a dat o lege uluitoare în privinţa cercului. Zice: Cercul are toate laturile egale. Laturile sunt pline de scriitori. Unii celebri, unii buni, alţii se numesc Andreea Marin. Ei nu vor în ruptul capului să lase pe altcineva în cercul lor. Sunt uniţi. Şmecheri şi cei mai buni sunt în altă parte. Furată? Furată de cine? La noi, pentru cei care au boala scrisului există penitenciare. Scrii opt cărţi pe zi şi gata.

Foto arhiva E.M.

5. Mi-ai ticsit blogul cu poze cu tipe care mai de care mai sexoase până mi-ai alungat toți cititorii pudici. Drept consolare am luat o șpagă mare și te-am băgat în juriu la Concursul Mapamondial de Foste Fete Mari. Cum arată favorita ta?

Pudicii tăi au şi alte reviste sexoase, de mecanică, de albine, de cum să nu ratăm becul, despre uşurinţă, copiere şi balsam sau despre oi, cânepă şi Programul Românesc Guvernamental ROŞIA, cu care noi, românii, vom depăşi vestul civilizat. Îţi mulţumesc pentru Juriul ăla. Şi să ştii că femeia mea trebuie să fie doar deşteaptă şi să aibă mult, mult umor. Altfel nu merge.

6. E vreun gen literar neatins, vreo specie nepipăită care te-ar trage la scris?

Da: biletele de transport în comun. Când lucram la ITB, anii 80, şeful, care ştia că scriu la pereţi, m-a întrebat: Bă, ne trebuie un text pentru biletele pe care le tipărim zilnic. Şi care să conţină multă informaţie. Ştii ceva? Am scris atunci un text care a rămas până astăzi în memoria a milioane de călători: 1,75 lei călătoria. Bilete se vindeau cam un milion pe zi. Ce succes. Deci m-aş întoarce la bilete, la scrisul lor. Pe un bilet scrii mama, pe un abonament urgie iar cine nu ia nici bilet, nici abonament nu trebuie să citească nimic. Poate-i mai bine.

Foto Luciana S. Pârvu

7. Îţi mulţumesc!

A consemnat Aida Baum