09 iulie 2019

TEZE ŞI ANTITEZE în Călimară, cu Aida Baum, proprietara acestui blog


Foto, arhiva Aida Baum

Aida gonea pe şosea spre Stockholm. Se ducea să-şi ia premiul în sticlărie mică. Pur şi simplu, inventase sticluţa de două grame. Am prins-o din urmă. Zic: măi, fată, hai să oprim, să vorbim într-un refugiu, că în oraş sunt îmbulzeli nu glumă. Aşa am făcut. Am luat fiecare câte două ouă, ca la final să ne batem, şi am vorbit.

1. Una din sculele muzicale ale românilor era țeapa. Cântau ce cântau pe câmpurile de luptă iar dacă te punea dracul să n-o faci bine erai tras în țeapă. Țeapa ar fi putut deveni un instrument bun de export. Salva România din mrejele sărăciei. De ce nu se mai fabrică?

Pentru că între timp s-au inventat și perfecționat alte mijloace coercitive pe care le ținem numai pentru noi: posturile de funcționari publici, de la consilieri locali la parlamentari europeni. Cu cât ești mai afon, cu atât ți-e pensia specială mai mare. Plus că între timp ne-am mai deșteptat și ne-am decis să nu ne mai vindem țara și, implicit, produsele.

2. În Suedia Plaiuri Mioritice sunt marea, insulele, calificarea la europenele de fotbal în detrimentul României. Nu e cu oi, ciobani, țigani ca la noi. Aveți vreo explicație?

N-avem, dar putem să inventăm pe loc o baladă cu vikingi, stăpâni de sclavi, și vikingi-pirați, care se întinde pe maxim 200 de ani. Ciobani n-am văzut, dar oi da, în spate la Hornbach. Țigani nu-s, într-adevăr, doar rromi a căror limbă e considerată limbă minoritară în Suedia și e protejată.


3. Pe lângă plopii fără soț e un vers care semnifică dragostea. Adică numeri plopii și iubita nu te vede. Ea gătește ceva. Ceva cu carne și dovlecei. În Suedia câți plopi sunt, câtă dragoste?
Vai, ce clișeu! Versul ăsta poate fi dat în judecată pentru discriminare de gen. În Suedia el poate fi ea și ea poate fi el și unul dintre ei sau ele cumpără de obicei chiftele și pizza kebab pentru cină. În zilele cu cruce roșie unul dintre ei fierbe cartofi și varză, iar celălalt prăjește cârnați și coaste de miel, că doar muncesc cot la cot amândoi. Dragostea e de toate felurile și genurile și, pentru a ușura comunicarea sentimentelor, s-a inventat chiar și un pronume personal neutru pentru care mă gândesc să găsesc o traducere, ca să mă înțelegi plenar.

4. Limba română este recunoscută pe plan mondial ca fiind greu de vorbit, necunoscută. Dacă românii ar vorbi suedeza, limba română ar fi mai valabilă pe mapamond? Ar deveni limba în care a scris Shakespeare?
Limba suedeză ni s-ar potrivi perfect, la cât de lene ni s-a făcut să-l punem pe ”pe” în fața lui ”care”, pe ”nu” înaintea lui ”decât” și să anticipăm sau să reluăm complementul direct. De aceea a devenit limba română greu de vorbit. Acum, având în vedere că populația României e de două ori mai mare decât cea a Suediei, e clar că, dacă ne-am muta cu toții în Suedia, ar lua, în sfârșit, și Mircea Cărtărescu premiul Nobel.

5. Am stat și noi o vreme la Malmo. Datorită ție. Trenul cu care mergeam zilnic la Copenhaga trecea pe sub apă. Adâncă rău că nu vedeam nimic pe geam. Nu e o șmecherie? Contravine legilor fizicii. La noi este scrie în Constituție că un obiect mai greu ca apa nu trece pe sub apă. De ce această greșeală? Pe cine crede trenul ăla că păcălește?


E iluzie optică! Cine a mai văzut o țară cu biserici în care slujesc preotese, cu parcuri fără plăcuțe ”nu călcați iarba”, țară în care n-ai voie să-ți bați copiii, în care tatăl are concediu de paternitate și chiar stă acasă și-și schimbă copilul de pamperși, în care toată lumea citește romane polițiste de groază, își cumpără băutura de la un magazin special deținut de stat, stă la coadă pentru orice și nu înjură în trafic?!

6. Ștefan cel Mare avea în plan să cucerească și țările nordice. El, așa cum știți, avea obiceiul ca ori de câte ori cucerea o țară, un ducat sau Brăila siluia toate femeile până făcea cinci copii. Credeți că Suedia ar fi avut atâtea femei? Dar Norvegia? De Finlanda nu zic nimic.

Așa blondin cum era el, cu ochii deschiși la culoare, ar fi putut să fie Ștefan al nostru copilul din flori al vreunui viking rătăcit prin Moldova. De unde și năravurile. Dar întrebarea e tendențioasă și neemancipată pentru o țară care subvenționează fertilizarea in vitro și încurajează dragostea de toate genurile.


7. Îţi mulţumesc!

A consemnat Denis Dinulescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: