14 decembrie 2015

Impostura în România e mai gravă decât terorismul

Curtea generalului Manole Ben Manole era plină. Generalul, așa cum știm, apără Constituția României în zona Neajlovului și locuitorii vroiau să știe ce e scris sau nu în Constituție din ce citeau pe media, auzeau pân vecini, iubeau sau beau până le cădeau dinții.

Primul care vorbi, fu un viezure stricat: Bă, Manole, păi, de ce să-mi sechestreze averea când io am furat mai puțin ca alde ăla din capul satului și n-am decât o casă cu nouă etaje, piscină pe etaj, înțelegi, adică io sunt mai slab cum ar veni ca ăla din capul satului, care se știe ocolit de toată justiția din România. Ce, nu te face că nu știi că sunt mari averi care vor scăpa neatinse, ele sunt ale unor oameni mai presus de justiție sau de vreo autoritate a României. Ori, ce scrie în Constituție, acolo? Suntem sau nu egali în fața legii? Generalul întrebă: La ce capitol? Viezurele: Păi, ce-i pe capitole? Nu e doar o pagină? Una în care avem voie totul? Nu. Păi, atunci de ce unii au și alții n-au? Cine? Te faci că nu știi? Păi, da, mă viezure stricat, dacă oamenii ăștia nu sunt scriși în Constituție, n-avem ce la face. Înțelegi? Hai, mai lasă și pă altcineva, că nu se înțelege nimic din ce spui.

Vorbi și lebăda Agripina, o pasăre galbenă ca muștarul, roșie la pantofi: Spice Girls, alea coreene de nord, nu s-au mai dus în China să cânte și am auzit că trebuiau să vină la noi, la Vadul Lat. Ce scrie în Constituție de chestia asta? Adică? Păi, n-au venit nici aici. La așteptam la Căminul Cultural. Generalul răsfoi Constituția. Spuse: Nu scrie nimic. Altcineva.

Ieși în față și doamna Ipotenuza Georgeta, profa de geometrie: Decât să mintă ăia că Bucureștiul în următorii 30 de ani se va dezvolta și în lățime și în înălțime, și sub pământ, și în munți sau la Dunăre, nu e mai bine să facem noi aici pe Neajlov toate subteranele, suprateranele și autostrăzile care zic ăia că le fac ca să-i votăm? Să mă uit, zise Generalul, și începu să dea paginile Constituției. Zice: Nu scrie aici de minciună. De ce? Păi, că niciunul dintre politicieni nu minte. Păi, și Tăriceanu în 2008 când ne mințea că ne ocolește criza cum era? Păi, el vorbea de ocol, care poate fi de mai multe feluri numai din care ai înțeles dta nu. Altcineva.

Cu greu și cu voce groasă, șoptită, vorbi un mecanic de locomotivă din anii 50: Scrie în Constituție, Generale, că la noi în țară impostura e mai gravă decât terorismul? Nu. Altul.

Ultima care vroia să vorbească era o broască râioasă din primul război mondial. Zise: Cu CNSAS-ul cum e? Ce să fie? Ce scrie acolo? Nimic. Până când? Cum până când? Așa cum ai auzit: până când nu putem afla toate dosarele? Așa scrie în Constituție? Nu, nu scrie asta, dar se subînțelege.

Curtea rămase goală. Florica Ben Florica, soția Generalului, apăru pe verandă, aruncă cât colo Constituția și-l trase pe General sub plapumă, de unde, curând, se auziră zgomote specifice. Din alea nescrise în Constituție.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lasati raspuns aici: