Traducere, text aparut ĩn ziarul „La décroissance” (Descreşterea), septembrie 2004
Dragă/i-e prieten-a/i-e, iată că se fac aproape doua săptămîni de cînd mă aflu in Statele Unite. Opulenţă şi mizerie, inegalităţi si rasism, risipă şi poluare. După tot ce-am vazut şi-am auzit la Austin, Mineapolis, Chicago sau New York, verdictul pe care l-am pus acestei ţari părea definitiv şi fără apel... Pină astăzi, cînd mi s-a arătat Adevărul.
Da, prieteni-e, am descoperit în sfirşit Mesajul Secret, Cauza Ascunsă, Geniul Statelor Unite.
Revelaţia mea s-a produs aseară, mai exact. Lăsaţi-mă să vă povestesc cum. Eram într-o cameră de hotel la Chicago. In stînga, prin fereastra intredeschisă se năpusteau şuierăturile lungi si stridente ale sirenelor politiei. In dreapta, un perete firav încerca vitejeste să înăbuşe „a-urile” si „o-urile” unui cuplu aparent hotărît să presteze toate poziţiile din Kamasutra. Un televizor care trona în mijlocul camerei imi oferi ocazia „sa vindec raul prin rau”. Adaugam o nouă sursa de zgomot, ca diversiune.
Ca sa zic drept, eram destul de disperat.
Să fi fost pe la 10 si jumatate seara. Cuplul începea, cred, poziţia 41. Zapam frenetic printre cele 85 de canale, în cautarea unui program cît de cît interesant. Deodata am dat peste promoţionalul unui episod din Dosarele X. Celebra deviza aparu pe ecran: „Adevarul este dincolo de noi”.
Si am avut Revelaţia.
Desigur, de la începutul calatoriei citeva indicii m-au plasat pe drumul cel bun. Astfel, la vama, mi s-a cerut sa raspund la întrebarea: „Ati fost sau sinteţi implicat in activitaţi de spionaj, de sabotaj, de terorism sau de genocid?”
Asta nu putea fi luata la prima mîna.
Conceptul de „Razboi curat”, lansat de Statele Unite în timpul razboiului din Golf ma pusese si el pe gînduri.
In sfirsit, o lectura recenta a textelor lui Martin Luther King ajută la declanşarea declicului. Acesta, inspirîndu-se din Gandhi, evoca arta de „a face din viata sa un mesaj”, de a se schimba pe sine pentru a lua mai eficient societatea la întrebari.
Insa, ca sa înţeleg fabulosul Secret al Statelor Unite, trebuia mai ales sa ma desprind de aparenta fizica a realitaţii imediate. Trebuia sa iau altitudine. Oare nu cumva e nevoie de o vedere din aer pentru a întelege ca un deal face parte dintr-un lanţ muntos?
Intr-un anumit fel, Dosarele X imi oferisera un tur de avion.
Da, Adevarul era dincolo de noi. Departe de dezgustul profund pe care mi-l inspirau modul de viata, atitudinile şi decorul acestei Americi. Trebuia sa înţeleg Mesajul secret. Si l-am descoperit. Iata-l.
Draga/i-e prietene-a/i-e, cu Adevarat va zic, in ciuda a tot ce s-a putut imagina şi spune pîna în prezent, poporul Statelor Unite urmeaza un tel inedit in Istoria Umanitatii, o adevarata Cruciada, sacrificiul unei Natiuni întregi. Da, acest popor a hotarit sa faca din viata sa un Mesaj: scoaterea în evidenta, prin exemplul personal, a impasului social, moral si ecologic al sistemului capitalist.
Iluminarea a fost atît de puternica incît am cazut din pat. Dintr-o data intelegeam Totul. Acest Adevar descoperit îmi aducea o cheie de lectura inedita a Statelor Unite. Ea imi descoperea Geniul său. Devotamentul poporului său fata de o Cauza generoasa.
In acelasi timp îmi dadeam seama cît de gaunoase sînt demersurile alternative, manifestaţiile şi alte miscari contestatare. Tot atîtea acţiuni politice care, intr-un final, nu sensibilizeaza decît populaţia deja convinsa de falimentul iminent al sistemului capitalist.
Da, prietene-o,i-e, sa intrebam lumea despre oroarea reprezentata de capitalism e o cale fara ieşire. Cuvîntul n-are miez. Doar demonstraţia practica poate constitui Calea eficienta. Trebuie sa imbraţisam logica acestui sistem, sa-i punem in practica setea nestinsa de profit şi de dominaţie pentru a-i scoate în evidenţa lipsa de umanitate.
Este exact ceea ce poporul Statelor Unite, într-un elan de curaj şi de sacrificiu fara precedent, a decis sa faca în fiecare zi, a facut şi va face înca, atîta timp cît va dori, pentru ca Umanitatea întreaga sa înţeleaga în sfîrsit dezastrul care ne pîndeste, monstruozitatea sistemului social în care traim. La ora aceasta Statele Unite reprezinta cel mai mare Centru de Educatie Populara permanent de critica a capitalismului pe care Istoria l-a cunoscut vreodata.
Pentru a atinge aceste obiective, tara s-a plasat în cele mai bune conditii posibile. Un sol cu multa vegetaţie si fertil. O populaţie tînara si dinamica. Deoarece cu cît cazatura va fi mai mare, cu atît Mesajul va fi mai puternic.
Mai apoi ea se straduieste sa impinga logica sistemului şi mai departe, ca sa-i sublinieze contradicţiile cele mai importante. Judecaţi si singuri.
Pentru a arăta ca nu se poate dezvolta capitalismul decit crescînd fara încetare jaful resurselor naturale şi poluarea, Statele Unite construiesc masini imense care consuma maximum de benzina şi elimina maximum de gaz carbonic.
Pentru a demonstra ca acelasi capitalism se adapteaza perfect ideologiilor celor mai joase, această ţara adună tot ceea ce Umanitatea a produs mai rau în materie de dominaţie: naţionalismul (aici drapelele sînt prezente peste tot), militarismul (intre 200 si 400 miliarde de dolari pentru bugetul militar în fiecare an), rasismul (latent, însa înradacinat în continuare), sexismul (demonstrat de stilul vestimentar feminin, care pune în valoare pina la caricatură fesele, sexul şi sinii), barbarismul (pedeapsa cu moartea, imperialismul). Tot atîtea ideologii agresive care, departe de a deranja capitalismul, îi furnizeaza, dimpotriva, protecţie şi fertilitate.
Pentru a pune în evidenţa frivolitatea si superficialitatea bunurilor de consum, firmele împing ironia pîna la absurd. Astfel, vitezometrele masinilor ajung pîna la 240, ba chiar 280 km/h, în timp ce viteza maxima admisa nu trece de 120 km/h.
Pentru a arata capacitatea capitalismului de a se adapta oricarei critici interne, în acelasi moment în care este proiectat, în intreaga tara, un film care critica mîncarea nesanatoasă de la McDonalds (Supersize me), o campanie publicitara a aceluiasi fast-food laudă, pe toţi peretii oraselor, noile meniuri care slabesc (meniuri Go Active).
Pentru a demonstra ca acelaşi capitalism ştie sa faca profit de pe urma a tot ceea ce poate excita imaginaţia umana, industriile vînd în acelasi timp „şi otrava, şi antidotul”. Astfel, publicitatilor pentru fast-food le raspund reclamele pentru pilule de slabit şi masini de facut sport la domiciliu. Cînd nu e vorba despre aceste false solutii reprezentate de batoanele de ciocolată light şi bauturile diet...
Ca sa sublinieze ineficienţa religiei în materie de „fortificaţie morala” contra decadenţei civismului si moravurilor capitaliste, populaţia construieşte Biserici peste tot, înmulţeşte supunerile, da frîu liber unor ideologii ca scientologia sau francmasoneria. In acelasi timp înfloresc sexshopurile si alte industrii ale „placerii imediate”.
Observind privirile senine ale oamenilor incredibil de graşi, hoinarind pe strazi ca niste pinguini, infulecînd în orice loc si la orice oră porcarii sărate sau dulci, nu pot sa nu ma gîndesc la analizele sociologului Alain Accardo: „Sistemul capitalist poate cu atît mai bine sa conduca întreaga societate cu cît aceasta se transformă într-o masă amorfa de indivizi organizaţi cît mai puţin posibil, alaturaţi unii altora, însetaţi de reuşită personală si neavînd alt scop decît acela de „a-şi face placere” în viitorul apropiat, dupa cum le dicteaza dorinţele de moment. In fond, pentru capitalism, cea mai buna populaţie, cea mai receptiva, cea mai ascultatoare şi cea mai entuziasta ar fi o populaţie complet atomizata si infantilizata, ale carei legaturi de solidaritate ar fi reduse la schimburi fuzionale şi festiviste între grupuscule, o populaţie ai carei membri n-ar mai avea în comun decit proiectul de a se bucura împreuna, de a „îşi face de cap” la nesfîrsit, sau scopul vietii ar fi sa „işi faca bine” mai degraba decît sa faca bine.” (Micul burghez gentilom, Alain Accardo, Labor, 2003)
Aş putea înmulţi exemplele. Prin dorinţa sa de a face lumea întreaga sa vada dezastrul ecologic şi social pe care-l constituie capitalismul, societatea Statelor Unite îşi desfasoara geniul pedagogic în toate straturile şi cutele existenţei sale.
Dar nu va lasati pacaliţi. In acelasi timp Statele Unite pregatesc în secret Revolutia prin educaţia permanenta a membrilor sai.
Astfel, ambalajele se înmulţesc în magazine pîna la caricatură, cu scopul ca poporul sa-şi poata exercita în fiecare zi talentele în materie de triere selectiva.
Pentru a distruge fascinaţia fata de arme, acestea sînt accesibile peste tot, la preturi derizorii, dupa principiul ca un bun îşi pierde orice interes cînd devine banal.
Pentru a omorî televiziunea, Statele Unite aplica faimosul adagiu potrivit caruia „prea multa informatie omoara informatia”. Cu mai mult de 300 de canale diferite, nu-i nici o îndoiala ca prea multa televiziune va omorî televiziunea. Acelasi lucru şi pentru publicitate. Intr-o ora şi jumatate de meci de basket am numarat 31 de pauze publicitare, adica aproape 45 de minute cu totul. Ce raport despre bombardamentul publicitar ar putea fi mai convingator?
Pentru a inţelege bine care sînt efectele reîncalzirii planetare, peste tot sunt instalate aparate de aer conditionat care elibereaza un aer atît de rece încît contrastul cu temperatura exterioara este şocant.
Ca sa se antreneze pentru „simplicitatea voluntara” şi pentru o viata de „descreştere”, Statele Unite organizeaza „stagii în strada”. Stagiarii se recunosc dupa hainele vechi pe care le poarta cu aceasta ocazie, dupa cartoanele în care traiesc, dupa felul în care recondiţioneaza cîte ceva de mincare, ba chiar recupereaza resturi din coşurile de gunoi.
In sfirsit, o abundenţa de batoane cu cereale si alte droguri energetice permit populaţiei sa faca fată acestui efort de educaţie planetara extrem de dificil (stres cauzat de munca, de ambuteiaje, de poluare etc).
Ati vazut, prietene-o/i-e, care este Geniul acestui popor?
Chiar şi media s-au pus de acord pentru ca acest plan secret sa nu fie dezvaluit (si-ar pierde din fortă). Astfel, ele ascund pe cît pot orice exprimare a vreunei contestaţii venind dinspre elementele prostute ale societaţii, „de stinga”, „alternative” si anarhiste care mai cred înca, in naivitatea lor, ca decaderea capitalismului va fi fructul criticii argumentate si al miscarilor de contestare.
Da, da, de-acum sînt fascinat. Tara asta care ma ieri dezgusta, astazi îmi place la nebunie. Mi-a venit cheful de nestapînit de a participa şi eu la acest avînt de educaţie planetara. Azi-dimineaţa mi-am cumparat un Big Mac.
Nu pot sa termin aceasta descriere fara sa va vorbesc despre Mall Of America, cea mai mare galerie comerciala din Statele Unite. Aflata aproape de Mineapolis, ea reuneşte 500 de magazine, sute de standuri de tot felul şi chiar un mare parc de distracţie în mijlocul sau. Va daţi seama cît de îngrozit eram, acum cîteva zile, pe cînd vizitam acest templu al consumului. Ma înselam, bineînţeles. Mall of America este în realitate viitorul muzeu internaţional al supraconsumului, pe cînd capitalismul va fi rasturnat. Cineva trebuia sa se gîndeasca la chestia asta. Aşa da Geniu.
Nu va spun mai multe. Daca aţi sti cum vibrez acum cînd vad potenţialul subversiv al acestor castroane de floricele şi al acestor cornete de îngheţata. Daca ati sti cît de mult ma bucur sa vad ca, peste tot în lume, din ce în ce mai mulţi oameni se alatura acestei miscari de educatie populara, şi încep sa cumpere şi ei masini, televizoare şi telefoane mobile, simboluri ale respingerii capitalismului.
Sper ca v-am convins de necesitatea de a revizui complet relaţia noastra cu consumul şi cu actiunea politica. Sa respingem agricultura biologica, bicicleta, naturaleţea, militantismul, tot ceea ce întîrzie înţelegerea, de către Umanitatea în ansamblu, a necesitaţii unei ieşiri radicale din sistemul capitalist.
Prietene-o/i-e, sa fim convinşi, Revolutia o sa învinga curînd.
Acest text şi altele pe: http://www.les-renseignements-genereux.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: