Acum ca a murit si saraca Amy (Dumnezeu s-o odineasca) am descoperit o chestie in ceea ce ma priveste: nu-mi (mai) place sa ascult muzica abia decedatilor celebri! Nu am de gind sa ma reped pe iutiub sau altele sa caut cintecele lui X inca pe nasalie. Nu fug la magazin sa ingros vinzarile de disc si sa ingras averea mostenitorilor. Nu inteleg de ce devin mai cunoscuti si mai valorosi imediat dupa moarte. Valabil si pentru scriitori, artisti si restul celebritatilor de plastilina - chiar, daca ar muri vreun manechin oare ce capodopera am putea cumpara drept omagiu postmortem? Si-asa e gretoasa curiozitaea cu care e scormonita viata de zi de zi a respectivilor. Autopsia pe catafalc mi se pare odioasa. RIP in tacere, Amy draga!
Reclama e sufletul comertului. Si moartea (cu atat mai mult una prematura si cu si mai mult cea care strneste dubii) e o buna reclama. La noi, astia de rand afla tot neamu' (inclusiv ala de nu i-a pasat deloc de tine), la aia mai cu motz afla toate lumea
RăspundețiȘtergerenici sa mori in pace nu mai poti!
RăspundețiȘtergere